„Te-am căutat ”, de Adrian Munteanu – text și interpretarea lui de către autor

TE-AM CĂUTAT

Te-am căutat în aşternutul moale
Când strigătul supunerilor creşte.
Am iscodit cetatea prinsă-n cleşte
De lungi căderi spre povârniri domoale.

Am năzuit spre vârful ce-nfrunzeşte.
Doar urma gleznei se zărea la poale
Şi pe răcoarea lespezilor goale
Uimirea clipei tandre amăgeşte.

Am întrebat străjeri din munţi de sare
De te-au văzut pe-o stea sau pe un nor,
În cuib de vânt sau scorburi de visare.

Nu mi-au răspuns. În ceas aromitor,
Te-am întâlnit în pâlpâiri de zare.
Erai câmpie, eu tăcut izvor.

(”Femeie!, Sonete 5”, Minerva, 2009)

Video: YouTube