Zâmbet de vară sculptat în suflet de Dâmbovicioară!

Busola sufletului mi-a purtat pașii spre un loc rupt din rai. Zâmbetul încâlzit de căldura sufletului, poveștile aromate de cozonacii din cuptor mi-au deschis calea într-o lume de o frumusețe aparte: Dâmbovicioara, județul Argeș.

Tanti Fița a învățat de copil să coasă și să toarcă lâna. De-a lungul vieții, tanti Fița a cusut haine, ștergare, cuverturi și nu numai, atât pentru ea cât și pentru familie. Cei care-i trec pragul se vor bucura de ospitalitatea unui om care a purtat și poartă cu bucurie și eleganță costumul popular specific zonei. Iar ca un omagiu adus țăranului român, articolele de îmbrăcăminte sau cele care făceau parte din zestrea unei fete de măritat sunt păstrate cu grijă în căsuța sa.

Amintirile lui tanti Fița sunt povești pentru noi, povești adevărate mărturisite cu zâmbetul  și curățenia sufletească a omului care a trecut peste greutăți. Povești netrăite de mulți dintre noi, povești care te poartă cu bucurie în lumea satului și a țăranului român.

La un moment dat tanti Fița a ajuns și în Canada. Românii, care încă mai caută un loc în lumea asta căruia să-i spună „acasă”, au plâns de bucurie când au gustat din cașul, din brânza, slănina sau cârnații făcuți de tanti Fița.

Emblemă a identității românești, al apartenenței la un grup, la o comunitate, costumul popular a revenit în centrul atenției. Iar cămașa femeiască este purtată din ce în ce mai des, mai mult. Asociația La blouse roumaine are meritul a de fi inițiat sărbătoarea „Zilei Universale a Iei” – 24 iunie „care a dorit ca bluza tradiţională românească împreună cu tradiţia noastră moştenită din timpuri imemoriale, să devină un adevărat brand de ţară, recunoscut în întreaga lume”, potrivit radioromaniacultural.ro.

Ochi Viorica, meșter popular din Podu Dâmboviței, coase de mic copil. La vârsta de 78 de ani coase cămăși și învață fetele tainele cusutului ciorapilor, cămășilor sau brâielor.

Noblețea și strălucirea cămășilor cusute de Viorica Ochi sunt izvor de inspirație pentru tineri dar și pentru designeri.

I-am cunoscut pe localnici prin intermediul Centrului de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara. Localnicii pot fi cunoscuți de către turiști în cadrul proiectelor Centrului Turistic. Pentru grupuri, la cerere, se organizează șezători sau cu ocazia unor sărbători anume (Ziua Iei, Sfânta Maria, Dragobete, 1 Decembrie). 

Mulțumesc Raluca Busioc și tuturor pentru ospitalitate, înțelegere și răbdare.

Informațiile de mai jos sunt oferite de Centrului de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara:

Obiective tutristice  care pot fi vizitate: Cheile Dambovicioarei, Pestera Dambovicioara, Cheile Brusturetului. Comuna Dambovicioara este poarta de intrare catre traseele turistice din Piatra Craiului, Leaota si Iezer-Papusa.

Dâmbovicioara, vatră de tradiții și legende, a devenit, din martie 2018, stațiune turistică de interes național.

Zona reprezintă o oază de relaxare pentru turistul dornic să evadeze din agolomerația urbană, un colț de Rai care încă mai pastrează intactă frumusețea pură a naturii montane. Datorită aerului ozonificat, dar și a prezenței unui numar semnificativ de obiective istorice, geografice și naturale, localitatea s-a dezvoltat constant în ultimii ani, din punct de vedere turistic.

Situată în nordul județului Arges, la granița cu Brașovul, comuna este ultima localitate argeșeană aflată pe Culoarul Rucăr-Bran, fiind localizată la 30 de kilometri de Câmpulung Muscel și 55 kilometri de orașul Brașov. Comuna este alcătuită din trei sate: Podu Dâmboviței, Dâmbovicioara și Ciocanu, toate adevărate destinații turistice pentru iubitorii muntelui, dar și ai tradițiilor și ai obiceiurilor Argeșului de Nord.
Satul Podu Dâmboviței este situat la șoseaua națională, pe DN73 (Pitesti-Brasov), la 5 km de Rucăr, fiind principala poartă de acces către o serie de trasee turistice ce duc către Munții Iezer-Păpușa, Piatra Craiului, Bucegi și Leaota. Numele satului, de la confluența Dâmboviţei cu Dâmbovicioara şi Valea Cheii, este legat de existenţa unui străvechi pod de lemn peste apa Dâmboviţei care înlesnea circulaţia pe drumul dintre Câmpulung şi Braşov, folosit intens de către negustori.

La poalele Munților Piatra Craiului, pe culoarul Rucăr-Bran, comuna este localizată în bazinul hidrografic al râului Dâmbovicioara, cuprinzând inclusiv punctul de vărsare al acestei ape în Dâmbovița. La Podu Dâmbovitei, din DN73 se ramifică șoseaua județeană DJ703, spre satul Dâmbovicioara, care duce spre nord în satul Ciocanu și mai apoi în județul Brașov, la Șirnea, comuna Fundata.

Altitudiunea celor 3 sate variază între 600 m (Podu Dâmboviței) și 1200 m (satul Ciocanu). Extrem de spectaculos este faptul că din anumite locuri ale satului Ciocanu se poate admira în toată splendoarea sa atât Masivul Bucegi cât şi Masivul Piatra Craiului.

Obiective turistice

În comuna Dâmbovicioara se află situl arheologic de interes național al așezării romane (secolele al II-lea și al III-lea e.n.) de la Podu Dâmboviței (aflat la 1,5 km de nord de sat) și Cetatea Oratea (mijlocul secolului al XIV-lea) din Dealul Sasului, monument istoric de arhitectură de interes național.

Cetatea si-a pus amprenta în zona Dâmbovicioarei ca punct vamal; din Țara Românească intrau spre Braşov produse precum grâu, secară, foarte mult peşte, piei de animale, miere, ceară, bumbac luat de la turci, iar de la Braşov intrau fier, oţel, arme, postav, catifea, pantofi sau argintăraie. Se spune că cetatea era prevăzută cu un pod mobil care era coborât numai atunci când carele intrau la vămuire.

Tot de interes național sunt considerate și șase cruci de piatră, din care una din secolul al XVIII-lea, în satul Ciocanu, pe drumul spre Șirnea și celelalte cinci (datate în 1692, 1710, 1711 și secolul al XVIII-lea), în zonă satului Podu Dâmboviței.

În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură și se află în Podu Dâmboviței: podul lui Brâncoveanu, și biserica „Sfintii Împărați Constantin și Elena” (1940).

Dâmbovicioara se află în Parcul Național Piatra Craiului alături de alte localități precum Zărnești, Moeciu (satele Măgura și Peștera), Bran și Rucăr. Principala atracție o constituie creasta calcaroasă, cu o lungime de 25km, orientată pe direcția NE-SV, care atinge altitudinea maximă la Vf. La Om (Piscul Baciului) 2238m. Ea reprezintă cea mai lungă și mai înaltă creastă calcaroasă din țară.

Dintre formele de relief carstic, cele mai cunoscute sunt: Acul Crăpăturii și Orga Mare în partea nordică, Turnurile Dianei și arcadele de la Zaplaz în partea centrală și Marele Grohotiș și Cerdacul Stanciului în partea sudică. Peștera de la Colții Chiliilor, care adăpostea localnicii în sec XV în timpul invaziilor turcești, alături de Peștera Dâmbovicioarei, sunt cele mai vizitate peșteri din cadrul Parcului Național Piatra Craiului.

Cheile Dâmbovicioarei au un aspect impunător și fac parte dintr-o serie de cel puțin 20 de chei situate în bazinul hidrografic al Dâmboviței. Dâmbovicioara, care izvorăște pe versantul sudic al Vârfului „La Om” (2230) m din munții Piatra Craiului, este unul dintre afluenții Dâmboviței și a săpat un adevărat canion lung de 8 km care, în unele porțiuni, are pereți verticali ce depășesc 200 de m înalțime.

Peștera Dâmbovicioara, aflată pe teritoriul celui de-al doilea sat al comunei – satul Dâmbovicioara, a apărut ca urmare a acţiunii apelor care traversează masivul Piatra Craiului, dar şi Munţii Făgăraş şi Leaota. În cursul lor, acestea au format văi adânci şi înguste, conducând la apariţia unui peisaj deosebit, apreciat de turiştii care vizitează zona. Golul subteran este format dintr-o galerie lungă de 250 metri, cu un traseu ascendent.
Peştera este primul fenomen carstic ce a servit drept model unui pictor celebru (tabloul „Peştera Dâmbovicioarei“, de Nicolae Grigorescu).

Credit foto: Dan Străuți; mai multe fotografii pe pagina @lapasprinbrasov

Video: YouTube

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.