Arhive etichetă: traditii

Etnovember 2019: artă, tradiții și muzică

Festivalul Etnovember s-a ivit din dorința de a pune în valoare diversitatea culturală a Brașovului, de a pune oamenii de aici la un loc și de a-i face pe unii dintre ei să ofere mici bucurii, iar pe ceilalți să le primească și să le prețuiască. Noi nu cântărim aceste bucurii. Ele sunt puse cuminți pe o listă numită program, din care fiecare participant alege ce vrea, ce i se potrivește. Le punem sub o umbrelă mare colorată purtătoare a cuvintelor Arte și Tradiții.

Tot ceea ce organizatorii festivalului apreciază din punct de vedere cultural este bine adăpostit de aceasta. Ploaia de care umbrela ne apără cuprinde relele precum derizoriul, lipsa de respect, aroganța, reavoința, nepăsarea, disprețul, intoleranța, cruzimea. Sub umbrelă, bine apărate, stau artele, meșteșugurile, dorința de frumusețe și de bine, înțelepciunea, harul, dragul de celălalt, politețea, respectul, optimismul, entuziasmul, prietenia.

Orașul în care locuim ne dăruiește o simțire identitară remarcabilă. Anumite case și străzi, atmosfera și reperele istorice, turnurile, terasele, bunătățile, locurile din care se aude o muzică bună, acestea sunt lucrurile la care ne putem raporta desigur. Efectul pe care spațiile urbane îl au asupra sentimentelor și comportamentului oamenilor este surprinzător. Oamenii, adică cei careţ țes fibrele orașului, îl țin la un loc și îi conferă farmecul care ne face să nu vrem să plecăm de-aici.

Noi, organizatorii, încercăm să dăruim lucruri modeste, dar niciodata cei care vin la Etnovember nu vor fi numiți spectatori. Vor fi participanți, fiecare după puterile sale. Învățăm astfel unii de la alții, cunoaștem oameni noi și de obicei ne mirăm cât de mulți oameni buni, talentați și veseli există împrejurul nostru.

Programul ETNOVEMBER 2019 poate fi consultat aici.

VIA: pagina evenimentului

 

Muzeul „Vatra Hărmanului”, universul satului românesc (video și foto)

Universul satului românesc , stilul de viață, evoluția socială și culturală se regăsesc sub cupola Muzeului  „Vatra Hărmanului”.

O varietate aparte de costume populare cu semnificații spirituale, istorice și culturale te însoțesc la fiecare pas prin muzeu. Martore ale credinței, dragostei și măiestriei, costumele populare sunt o parte din ADN-ul identității noastre. Privindu-le poți să înțelegi modul de viață și de manifestare a celor care ne-au deschis calea.  Bucuria răsfățului vizual este însoțită de colecția de ouă încondeiate sau a icoanelor pe sticlă.

Războaie de țesut, unelte de uz gospodăresc, furci de tors, linguri, polițe, lavițe, capete de paturi, paturi, blidare, cuiere, rafturi, dulapuri, mese, leagănul, cuptorul pentru copt colaci sau pită, ciubere, bănci lungi cu spătar,  taburete din lemn, scaune cu sau fără spătar, lăzi de zestre sau lăzi cu suprafețe pictate (scrinul) în care se păstrau hainele sau alimentele, lepedeie înflorate (cearceafuri) din lână sau bumbac, perne ornate, vase de ceramică, costume populare, cojoace, încălțări, măștile de strigoi  se regăsesc într-un inventar bogat.

Alfabet de semne și motive ale Soarelui, Lunii, în formă de romb, cerc sau rozetă, ale crucii, bradului, spicului sau ale roții se regăsesc în formă simplă sau complexă pe mobilier, costume sau ouăle încondeiate. Compoziție magică,  arta țărănească este extinsă la cruci, troițe, pridvoare, stâlpi și rame de ferestre.

Munca, străduința și efortul celor care nu-și uită rădăcinile este de apreciat și de respectat. Neapărat trebuie să vă faceți timp și să vizitați acest loc unde te poți bucura de armonia și intimitatea casei țărănești.

Muzeul „Vatra Hărmanului” se află la 11 km-tri de localitatea Brașov – str. Pieții nr. 1, la 50 de metri de Biserica Fortificată Hărman. Adrian Micu, custode muzeu.

Video:  YouTube

Credit foto: Dan Străuți

 

RomânIA Autentică în straie de festival la ediţia a IV-a

Devenit o tradiţie, Festivalul RomânIA Autentică, ajuns la cea de-a patra ediţie, s-a desfăşurat în ajun de Sânziene, în 23 iunie 2019. Potrivit formei care l-a conscrat, festivalul a ajuns la iubitorii de autentic în trei locuri simultan, Hobiţa, Iaşi şi Braşov, marcând astfel reunirea celor trei provincii româneşti într-o horă simbolică a tradiţiilor româneşti.

Născut din visul de a pune la adevărata valoare tezaurul naţional de tradiţii, festivalul a devenit un prilej de recunoaştere a frumuseţii şi talentului nostru popular autentic din partea miilor de participanţi.

Evenimentul este organizat de Asociația Națională a Antreprenorilor, Federaţia Patronatelor Femeilor Antreprenor, Primăria Municipiului Braşov, Primăria Municipiului Iaşi, Primăria și Consiliul Local Peştişani, Flori de ie, Patronatul Femeilor din Meșteșugărit, Iaşi Oraş Regal, Asociaţia Art Meşteşugurile Prutului, Iaşi Capitala Istorică a României, Iaşi Capitala Tineretului din România 2019-2020.

RomânIA Autentică coagulează într-un eveniment unic pentru ţara noastră Oltenia, Moldova şi Transilvania, cu tot ce au mai reprezentativ din aria păstrării şi valorificării folclorului românesc, a tradiţiilor şi meşteşugurilor. Au fost admiraţi creatori şi păstrători de tradiţii, colecţionari, interpreţi şi dansatori, uniţi de bucuria de a descoperi şi reevalua comorile poporului român,

Acest eveniment recurent reuşeşte de fiecare dată să confere adevărata dimensiune a valorii pentru o unică panoplie de tradiții și a obiceiuri, tezaure vii – meşteşugari, interpreţi vocali şi instrumentali, artişti cu inima şi sufletul confundate cu fiinţa noastră naţională.

Devenit un festival de suflet pentru mii de români, evenimentul triplu atrage an de an numeroşi turişti străini care fac astfel cunoştinţă cu o civilizaţie profund ancorată în valori estetice şi spirituale, o carte de vizită ce contrazice percepţia eronată asupra poporului român.

 „Acum patru ani a luat naștere proiectul RomânIA Autentică. Mi-am dorit din tot sufletul să găsesc oameni care să înțeleagă și să vibreze la fel ca noi și să îi învățăm să facă diferența dintre o așa zisă #ieromânescă #madeinChina și una realizată cu trudă de către româncele noastre. Am organizat an de an ateliere de meștesugărit, am încondeiat ouă, mărgelit, legat nojițe, cusut, pictat icoane și cu toate acestea încă suntem departe de adevăr,“ a spus Cristina Chiriac, iniţiatoarea evenimentului. „Sigur, adevărul are conotații diferite și tot la fel de sigur este că nu deținem adevărul absolut. Din păcate cel mai mult mă întristează acei oameni care nu înțeleg că decât să faci un lucru prost mai bine nu îl mai faci deloc. Anul acesta, a fost (cred) cel mai greu de până acum și le mulțumesc celor care au crezut în noi și nu au pregetat să ne întindă o mână de ajutor,“ a completat ea.

RomânIA Autentică – reper pentru România frumoasă

Festivalul este dedicat în aceeşi măsură iubitorilor de frumos tradiţional românesc şi meşteşugarilor, continuatori ai tradiţiilor valoroase ale poporului nostru, care prin măiestria şi dragostea cu care se apleacă spre trecut, duc mai departe comorile străbunilor ce au ştiut să împletească în perfectă armonie utilitarul cu rafinamentul artistic. În cele trei spaţii de desfăşurare ale festivalului au fost invitaţi meşteşugari din întreaga ţară. Ei au expus realizările şi preocupările lor în cadrul atelierelor de creaţie destinate publicului, iar participanţii s-au iniţiat în tainele unora dintre meşteşuguri, cum e olăritul, sculptura, torsul lânii sau cusăturile populare.

La Iaşi, meşteşugarii se vor bucura de cinci zile, între 20 şi 24 iunie, când iubitorii de tradiţii vor putea admira în cadrul Târgului meşterilor populari, cele mai reprezentative creaţii ale mâinilor îndemânatice din Moldova, dar şi din alte zone ale ţării. La Braşov, peste 40 de meşteri au expus în  cadrul târgului care s-a defaşurat pe 22 şi 23 iunie in Piata Sfatului.

Ca manieră de activitate meşteşugarii sunt asimilaţi antreprenorilor, dar importanţa activităţii lor de arhivari şi creatori are nevoie de susţinuţinere şi promovare, pentru a proteja munca şi efortul lor de invazia falsurilor şi a prostului gust vândute sub cămaşa mizeră a unui autentic simulat.

Meşteşugarii au nevoie de o lege proprie, iar o susţinere consecventă a meşteşugăritului poate constitui, de asemenea, şi o sursă economică importantă pentru zonele bine reprezentate din acest punct de vedere, pentru dezvoltarea turismului rural.

Din eveniment nu puteau lipsi nici spectacolele folclorice, iar pe cele trei scene au urcat artişti prestigioşi, reprezentanţi ai muzicii şi dansului popular.

Mariuca Mihăilescu a fost gazda festivalului RomanIA Autentică de la Hobiţa, unde scena a fost insufleţită de ansambluri folclorice şi interpreţi consacraţi de muzică populară.

La Iasi a concertat Orchesta Lăutarii, condusă de maestrul Nicolae Botgros și Ion Paladi, Laura Lavric, Viorica Macovei şi mulţi alţii.

La Braşov, George Muraru i-a introdus în scenă pe Junii Braşovului alături de numeroşi interpreţi şi ansambluri din inima României.

Ziua de 23 iunie 2019 este rezervată Festivalului RomânIA Autentică, un proiect născut din dragoste de neam, patrie, artă şi frumos şi iniţiat de Cristina Chiriac, preşedintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin.

Hobiţa, Iaşi, Braşov sunt cele trei capitale ale sufletului românesc unde oamneii au fost invitaţi să îmbrace Ia, singurul bilet necesar pentru a participa la sărbătoarea bogăţiei spirituale a acestor meleaguri cu bogăţii încă nedescoperite.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Sărbătoarea Rusaliilor la Feldioara

Duminică, 16 Iunie 2019, în Feldioara se va desfăşura un eveniment cu tradiție – Sărbătoarea Rusaliilor, manifestare înscrisă în Proiectul „Obiective culturale, tradiţii şi obiceiuri în comuna Feldioara”. Programul propriu-zis va începe în jurul orei 10:00, cu o paradă a cailor şi baterea armindenilor – obicei tradiţional specific pentru întreaga comunitate din zonă.

Mai apoi, ne vom prinde cu toţii într-o horă mare ce ne dorim să aibă ecou în rândul tuturor celor ce ne vor vizita la ceas de sărbătoare. Până spre după-amiază, îi invităm pe toţi cei prezenţi să viziteze Cetatea Feldioara – Marienburg şi să descopere expoziţia de Armindeni dedicată acestei sărbători locale, cât şi expoziţia permanentă – Mărturii  Arheologice, deschizând porţile spre cunoaşterea istoriei noastre locale, de la teutoni, în prezent.

În partea a doua a zilei, după-amiaza, e prilej de joc şi voie bună în curtea Căminului Cultural, unde se va susţine un program artistic ce-i va avea ca protagonişti pe elevii de la Liceul Teoretic „Petru Rareş”, precum şi un program ce va cuprinde dansuri şi cântece populare, dar şi moderne.

Vor fi prezenţi grupuri de solişti din Ţara Bârsei, orchestre, însă nu vor lipsi nici capetele de afiş, vedete şi interpreţi cunoscuţi ce îi vor încânta prin cântecele lor pe toţi cei prezenţi. Manifestarea dedicată Rusaliilor face parte din programul amplu de promovare şi dezvoltare a potenţialului turistic al zonei.

PROGRAM: Sărbătoarea Rusaliilor, Ediţia a IX-a, 16 Mai 2019

10:00-18:00                     Expoziţie în Cetatea Feldioara

Mărturii Arheologice şi Obiceiul “Sărbătoarea Armindenilor” – Datini şi Tradiţii

10:00 Parada tradițională de Rusalii și baterea armindenilor

Muzică de fanfară în centrul comunei

15:00  Recital de pricesne cu preotul Vlad Postolea

15:15  Program cu elevii Liceului Petru Rareș

16:45  Recital Ionuț Pumnea

17:15  Program cu Ansamblul Plaiurile Dumbrăviței

18:00 Ramuri de Arini – Măieruş

18:30 Recital Cătălin Doinaș și Adina Roșca

Acompaniază orchestra Plaiuri Transilvane

Prezintă: Claudia Mirițescu

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Coborârea Junilor în Cetate

Duminica Tomii, 5 Mai, este binecunoscută ca fiind ziua în care are loc tradiționala paradă călare a Junilor din Șchei Brasovului și Brașovul Vechi. Aceasta sărbătoare constituie cel mai însemnat eveniment tradițional al comunității brașovene, unul dintre rarele momente când publicul are ocazia să vadă cetele Junilor, cu cai frumos împodobiți cu șalanguri, cu juni îmbrăcați în costumele tradiționale, considerate a fi cel mai bogat și frumos port tradițional din România.

Sărbătoarea Junilor începe în jurul orelor 11:00 în Piața Unirii, când va avea loc plecarea Junilor spre Cetate. Junii vor urma traseul devenit tradițional în ultimul deceniu : str. Brâncoveanu – Barițiu – Piața Sfatului – Mureșenilor – bd. Eroilor – Republicii – Piața Sfatului – Apolonia Hirscher – str. Porții Șchei – Prundului – Piața Unirii – Pe Tocile – Podul Crețului – Pietrele lui Solomon.

În jurul orelor 14:00 Junii ajung la Pietrele lui Solomon, descalecă, apoi cânta Troparul Invierii și joacă hora Junilor, îndeplinind astfel vechile ritualuri stabilite de tradiție.

VIA: @juniibrasov

Junii Curcani vă invită duminică la jocul strămoşesc de la Crucea Muşicoiului

Duminică, 1 iulie 2018, Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovechi organizează traditionalul „Joc strămoşesc al Junilor Curcani”, la Crucea de pe Coastă sau Crucea Muşicoiului situată în capătul Străzii Curcanilor.

Cu această ocazie braşovenii, iubitori de tradiţii româneşti autentice, vor putea să-i revadă pe tinerii juni curcani şi pe fetele din Şchei în frumoasele lor haine româneşti, jucând hora junilor, brâul, breaza, ardealeana, sârba şi braşoveanca. Jocul strămoşesc reprezintă una dintre cele mai frumoase tradiţii din Şchei.

Aici, ca pretutindeni în spaţiul românesc, jocul constituie o adevărată instituţie cu rol socio-cultural, care şi-a păstrat vitalitatea şi unele funcţii specifice. Funcţia de protocol social sau de mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii este principala motivaţie a organizării, dublată de interesul junilor pentru păstrarea aceestei frumoase tradiţii.

Program

10. 30 Hora Junilor şi aruncarea buzduganului în Piaţa Unirii (Prund);
11. 30 Hora Junilor la Crucea Muşicoiului „ pe Coastă” (in capătul strazii Curcanilor);
13. 30 Aducerea fetelor la joc
14.00 Prezentarea jocurilor tradiţionale (hora junilor, sârba, breaza, ardeleana, brâul,  braşoveanca);
19. 00 Incheierea Jocului Strămoşesc.

În caz de vreme nefavorabilă evenimentul va fi amânat pentru duminica următoare.
Evenimentul este finantat din bugetul Municipiului Brasov.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Sărbătoarea Junilor, din Duminica Tomii

Duminică, 15 aprilie, Sărbătoarea Junilor începe la orele 11.00 în Piața Unirii, când va avea loc plecarea Junilor spre Cetate.

Cele șapte cete de juni vor urma traseul devenit tradițional în ultimul deceniu: str. Brâncoveanu – Barițiu – Piața Sfatului – Mureșenilor – bd. Eroilor – Republicii – Piața Sfatului – Apolonia Hirscher – str. Porții Șchei – Prundului – Piața Unirii – Pe Tocile-  Podul Crețului – Pietrele lui Solomon.

În jurul orelor 13.30 Junii ajung la Pietrele lui Solomon, descalecă, apoi cântă Troparul Învierii și joacă hora Junilor, îndeplinind astfel vechile ritualuri stabilite prin tradiție.

La intrarea spre Pietrele lui Solomon va fi organizată o mare petrecere câmpenească, unde vor fi amenajate corturi, dotate cu bănci și mese, pentru amatorii de bucate tradiționale.

Evenimentul se va încheia la orele 18.00 când cetele de Juni vor coborî călare, de la Pietrele lui Solomon.

VIA: pagina evenimentului

Șezătoare la Avrig – „Nu toate comorile sunt în cărți, dar se întâlnesc în Bibliotecă!”

În fiecare joi, în ultimii 5 ani, la Biblioteca Orășenească din Avrig se întâlnesc la șezătoare între 30 și 50 de femei. Aici revin la viață, se transmit și se păstrează cu sfințenie tradițiile și tainele lucrului la războiul de țesut. Strigăturile și cântecele întrețin atmosfera în timp ce tinerele învață cum se toarce fuiorul de lână, cum se croiește o ie, ce ață este potrivită dar și ce pânză poate fi folosită. Printre povești și glume poți afla și rețete de mâncare.

Sâmbătă, 17 martie, a fost o zi aparte. La șezătoarea de la Avrig s-au întâlnit reprezentanți ai comunităților din județele Brașov, Covasna, Mureș și Sibiu.

Duelul strigăturilor dintre gazde și oaspeți ne-a purtat sufletul spre costumul de mireasă din Avrig, spre datina chemării la nuntă, la steagul și costumul de călărași. Din Brașov, de la Casa Junilor, istoricul dr. Alexandru Stanescu, secretarul Uniunii Junilor, a prezentat costumele din Șcheii Brașovului.

Atmosfera a fost întregită de cântecele interpretate de Cristi Stan, solist vocal și instrumentist – de profesie fermier (un om ce are în grijă peste 1500 de oi) și de Mirel Chialda, instrumentist din ansamblul Jidvei, laureat al Festivalului Național de Folclor „Strugurele de Aur”.

„Nu toate comorile sunt în cărți, dar se întâlnesc în Bibliotecă. 
Țara Oltului – Țara Făgărașului, ținut voievodal cu vechi tradiții, întins în două județe (Sibiu și Brașov) a fost astăzi, într-un fel aparte, reunită la Avrig, într-o mare șezătoare.

Prin oaspeții din Brașov a fost prezentă și Țara Bârsei. Am avut oaspeți și din alte două județe Mureș și Covasna. Ba mai mult, portul tradițional a reprezentat o bună parte din România, din Bucovina până în Muscel, din Ardeal până în zona Olteniei iar alături frumosul, elegantul, nobiliarul port al românilor din Șcheii Brașovului. Am aflat originea și rigurozitatea cu care s-a păstrat, am aflat despre obiceiul frumos al Junilor din Șcheii Brașovului, am arătat și noi fragmente din obicei avrigenesc, după un spumos dialog de strigături tradiționale purtat între gazde și oaspeți. Ne-au cântat Cristi și Mirel pentru un crâmpei de joc de pe la noi și de pe la oaspeți.

S-a spart gheața și de-acum sperăm că ne vom întâlni din nou, la Avrig, să continuăm ceea ce atât de frumos am început azi.

Mulțumim oaspeților că ne-au onorat astăzi, mulțumim D-lui Alexandru Stănescu pentru interesantul expozeu privind Junii din Șchei, obiceiurile lor și costumele unice, costume inspirate după cele de la curțile voievodale românești.

Mulțumim și pentru invitațiile făcute nouă, ne vom strădui să le răspundem tuturor … cu prezența șezătorii noastre.

Mulțumim Ana Borca pentru că ai făcut posibilă această întâlnire.

Da, nu toate comorile sunt în cărți… dar se întâlnesc și în Bibliotecă,” Grancea Maria.

De-a lungul anilor, doamna Maria Grancea, bibliotecar la Biblioteca Orășenească Avrig și muzeograf la Muzeul Orașului Avrig a susținut promovarea culturală a orașului și s-a implicat activ în educarea tinerelor generații. În fiecare miercuri și vineri, după amiaza, se desfășoară ateliere pentru copii. Între 20 și 80 de copii pictează pe lemn sau sticlă, creează diverse lucruri utile, jucării, obiecte ornamentale, reciclează isteț, învață să fie creativi, să fie prieteni, să petreacă timp frumos împreună.

„Hainele românești ale femeilor din Șchei sunt constituite din ciupag, o cămașă de borangic sau dantelă, cu mâneci largi, prinse la încheietură cu manșete de catifea brodate cu fir, numite „pumni”, o fustă de brocart (sucnă sau sumnă), un laibăr din același material, cizme de culoare galbenă sau roșie și ghete. In trecut, femeile măritate purtau pe cap un batic prins pe un conci, peste care se așeza o maramă din borangic numită cârpă sau gimbir. Fetele din Șchei nu purtau maramă când ieșeau la sărbători sau la Joc, ci purtau, prins în păr, un buchețel de flori. Podoabele femeilor din Șchei erau salba, inelul cu trei briliante, brâul cu paftale din argint aurit,” dr. Alexandru Stanescu, Tradițiile Junilor din Şcheii Braşovului și Brașovechi.

”Frunzuliță din poiană
Eu sunt fată avrigeană,
De la poala Surului
De pe Țara Oltului,
UIU IU IU IU
Avrigeanu-i avrigean
Dacă tace bolovan
Dacă-i cu căciulă nouă
Trei păpări din două ouă.”

Lucretia Ciobanu – Cand vii bade-n sezatoare

Cand vii bade-n sezatoare la, la, la, la, la

Nu sta la uşă-n picioare la, la, la, la, la

Uită-te-n casă de-a rândul la, la, la, la, la, la, la

Şi te-aşeză und’ ţi-i gândul la, la, la, la, la

De ţi-e gându-n altă parte la, la, la, la, la

Du-te bade mai departe la, la, la, la, la

Ca sunt multe sezatori la, la, la, la, la, la, la

Cu fete si cu feciori la, la, la, la, la

Nu fi bade suparat la, la, la, la, la

Ca-i mult de cand s-o-nserat la, la, la, la, la

Si eu te-am tot asteptat la, la, la, la, la, la, la

Cu fusul nedepanat la, la, la, la, la

Toarce  furca si tu fus la, la, la, la, la

C-o fost badea si s-o dus la, la, la, la, la

Dar eu stiu ca maine sara la, la, la, la, la, la, la

Vine sa ma vada iara la, la, la, la, la

Dar eu stiu ca maine sara la, la, la, la, la, la, la

Vine sa ma vada iara la, la, la, la, la

Iar dacă treceți prin Avrig în lunile aprilie sau octombrie să vă notați două date: 29 aprilie a.c și 14 octombrie 2018.

Asociația Crescătorilor de Animale Avrig organizează la Bradu (lângă Avrig DN 1) festivalul „Țara Oltului în produse și tradiții”. Un festival cu buget mic, cu mulți voluntari, unde costumele populare, artizanatul, obiecte, țesături particularizate și produsele gastronomice vă așteaptă.

Noi vă așteptăm impresiile, fotografiile sau clipurile video pe adresa redacției: lapasprinbrasov@yahoo.com

Video: YouTube

Credit foto: Dan Străuți

Șezătoare aniversară, 3 ani

La început au fost 10. În scurt timp, grupul s-a mărit. După trei ani suntem de zece ori mai multe, mai pasionate, implicate în proiecte îndrăznețe și legături strânse, ca țesute pe o pânză invizibilă. Și ne place, ne simțim bine, suntem mândre de realizările noastre și încercăm mereu ceva nou.

Am învățat foarte multe lucruri și am împărtășit multe experiențe împreună. Ne-am simțit bine de fiecare dată. Ceva nou, ceva vechi, ceva…nemaipomenit. Este pasiune, este dorința de a revitaliza ceea ce am moștenit de la bunici, străbunici și ne dorim să perpetueze.

Purtăm cu drag iile moștenite, iile cusute de noi, admirăm fiecare model pentru că fiecare model este unic, la fel ca personalitatea noastră. Poate fi terapie de grup, poate fi reinventare învățând ceva nou de fiecare dată și de fiecare dată altfel.

La mulți ani grupului ”Șezătoare la Brașov”!

La mulți ani iubitorilor de tradiție, artă populară sau artă…pur și simplu.

Mulțumim pentru invitație și pentru momentele speciale petrecute împreună!

Video: facebook @lapasprinbrasov

Credit foto: Viviana Costan Moiseanu

Lansare de carte: Portul de sărbătoare al Junilor din Şchei

Volumul ”Portul de sărbătoare al Junilor din Şcheii Braşovului. Portul Roşiorilor şi al Albiorilor” evidenţiază prin informaţiile oferite, istoricul acestui port de sărbătoare şi elementele unice, prin care portul junilor Roşiori şi al junilor Albiori se diferenţiază faţă de costumele celorlalte cete de Juni din Schei.

Informaţiile vor fi exemplificate prin fotografii de arhivă, detalii ale costumelor şi referinţe istorice apărute de-a lungul timpului.

Autorul cărţii este istoricul braşovean dr. Alexandru Stănescu.

„Braşovul a păstrat, spre deosebire de oricare alt oraş mare din România, un vechi port tradiţional urban şi un costum naţional unic prin intermediul Junilor din Schei. Merită să fie menţionat faptul că nu există un alt port tradiţional în Braşov decât hainele româneşti ale Junilor Tineri, Bătrâni, Curcani, Dorobanţi şi Brasovecheni şi că nu există un alt port naţional în Braşov decât costumul Junilor Naţionali Albi, al Roşiorilor şi al Tinerilor din Cacova.

Lucrarea de faţă reprezintă, totodată, o invitaţie la explorarea universului patrimoniului textil braşovean aflat în Muzeul din Casă Junilor, unde publicul poate descoperi în linişte, fără grabă, comori ale vechilor artizani şi meşteşugari care au făcut faima comunităţii româneşti din Braşov.”

Cartea ”Portul de sărbătoare al Junilor din Şcheii Braşovului. Portul Roşiorilor şi al Albiorilor” are un tiraj de 1000 de exemplare şi este realizată în cadrul proiectului „Muzeul din Casa Junilor”, al Uniunii Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi, finanţat de Primăria Municipiului Braşov şi Asociaţia „Mă implic” (co-finanţator).

Credit foto: Dan Strauti