Arhive etichete: traditii

Zâmbet de vară sculptat în suflet de Dâmbovicioară!

Busola sufletului mi-a purtat pașii spre un loc rupt din rai. Zâmbetul încâlzit de căldura sufletului, poveștile aromate de cozonacii din cuptor mi-au deschis calea într-o lume de o frumusețe aparte: Dâmbovicioara, județul Argeș.

Tanti Fița a învățat de copil să coasă și să toarcă lâna. De-a lungul vieții, tanti Fița a cusut haine, ștergare, cuverturi și nu numai, atât pentru ea cât și pentru familie. Cei care-i trec pragul se vor bucura de ospitalitatea unui om care a purtat și poartă cu bucurie și eleganță costumul popular specific zonei. Iar ca un omagiu adus țăranului român, articolele de îmbrăcăminte sau cele care făceau parte din zestrea unei fete de măritat sunt păstrate cu grijă în căsuța sa.

Amintirile lui tanti Fița sunt povești pentru noi, povești adevărate mărturisite cu zâmbetul  și curățenia sufletească a omului care a trecut peste greutăți. Povești netrăite de mulți dintre noi, povești care te poartă cu bucurie în lumea satului și a țăranului român.

La un moment dat tanti Fița a ajuns și în Canada. Românii, care încă mai caută un loc în lumea asta căruia să-i spună „acasă”, au plâns de bucurie când au gustat din cașul, din brânza, slănina sau cârnații făcuți de tanti Fița.

Emblemă a identității românești, al apartenenței la un grup, la o comunitate, costumul popular a revenit în centrul atenției. Iar cămașa femeiască este purtată din ce în ce mai des, mai mult. Asociația La blouse roumaine are meritul a de fi inițiat sărbătoarea „Zilei Universale a Iei” – 24 iunie „care a dorit ca bluza tradiţională românească împreună cu tradiţia noastră moştenită din timpuri imemoriale, să devină un adevărat brand de ţară, recunoscut în întreaga lume”, potrivit radioromaniacultural.ro.

Ochi Viorica, meșter popular din Podu Dâmboviței, coase de mic copil. La vârsta de 78 de ani coase cămăși și învață fetele tainele cusutului ciorapilor, cămășilor sau brâielor.

Noblețea și strălucirea cămășilor cusute de Viorica Ochi sunt izvor de inspirație pentru tineri dar și pentru designeri.

I-am cunoscut pe localnici prin intermediul Centrului de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara. Localnicii pot fi cunoscuți de către turiști în cadrul proiectelor Centrului Turistic. Pentru grupuri, la cerere, se organizează șezători sau cu ocazia unor sărbători anume (Ziua Iei, Sfânta Maria, Dragobete, 1 Decembrie). 

Mulțumesc Raluca Busioc și tuturor pentru ospitalitate, înțelegere și răbdare.

Informațiile de mai jos sunt oferite de Centrului de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara:

Obiective tutristice  care pot fi vizitate: Cheile Dambovicioarei, Pestera Dambovicioara, Cheile Brusturetului. Comuna Dambovicioara este poarta de intrare catre traseele turistice din Piatra Craiului, Leaota si Iezer-Papusa.

Dâmbovicioara, vatră de tradiții și legende, a devenit, din martie 2018, stațiune turistică de interes național.

Zona reprezintă o oază de relaxare pentru turistul dornic să evadeze din agolomerația urbană, un colț de Rai care încă mai pastrează intactă frumusețea pură a naturii montane. Datorită aerului ozonificat, dar și a prezenței unui numar semnificativ de obiective istorice, geografice și naturale, localitatea s-a dezvoltat constant în ultimii ani, din punct de vedere turistic.

Situată în nordul județului Arges, la granița cu Brașovul, comuna este ultima localitate argeșeană aflată pe Culoarul Rucăr-Bran, fiind localizată la 30 de kilometri de Câmpulung Muscel și 55 kilometri de orașul Brașov. Comuna este alcătuită din trei sate: Podu Dâmboviței, Dâmbovicioara și Ciocanu, toate adevărate destinații turistice pentru iubitorii muntelui, dar și ai tradițiilor și ai obiceiurilor Argeșului de Nord.
Satul Podu Dâmboviței este situat la șoseaua națională, pe DN73 (Pitesti-Brasov), la 5 km de Rucăr, fiind principala poartă de acces către o serie de trasee turistice ce duc către Munții Iezer-Păpușa, Piatra Craiului, Bucegi și Leaota. Numele satului, de la confluența Dâmboviţei cu Dâmbovicioara şi Valea Cheii, este legat de existenţa unui străvechi pod de lemn peste apa Dâmboviţei care înlesnea circulaţia pe drumul dintre Câmpulung şi Braşov, folosit intens de către negustori.

La poalele Munților Piatra Craiului, pe culoarul Rucăr-Bran, comuna este localizată în bazinul hidrografic al râului Dâmbovicioara, cuprinzând inclusiv punctul de vărsare al acestei ape în Dâmbovița. La Podu Dâmbovitei, din DN73 se ramifică șoseaua județeană DJ703, spre satul Dâmbovicioara, care duce spre nord în satul Ciocanu și mai apoi în județul Brașov, la Șirnea, comuna Fundata.

Altitudiunea celor 3 sate variază între 600 m (Podu Dâmboviței) și 1200 m (satul Ciocanu). Extrem de spectaculos este faptul că din anumite locuri ale satului Ciocanu se poate admira în toată splendoarea sa atât Masivul Bucegi cât şi Masivul Piatra Craiului.

Obiective turistice

În comuna Dâmbovicioara se află situl arheologic de interes național al așezării romane (secolele al II-lea și al III-lea e.n.) de la Podu Dâmboviței (aflat la 1,5 km de nord de sat) și Cetatea Oratea (mijlocul secolului al XIV-lea) din Dealul Sasului, monument istoric de arhitectură de interes național.

Cetatea si-a pus amprenta în zona Dâmbovicioarei ca punct vamal; din Țara Românească intrau spre Braşov produse precum grâu, secară, foarte mult peşte, piei de animale, miere, ceară, bumbac luat de la turci, iar de la Braşov intrau fier, oţel, arme, postav, catifea, pantofi sau argintăraie. Se spune că cetatea era prevăzută cu un pod mobil care era coborât numai atunci când carele intrau la vămuire.

Tot de interes național sunt considerate și șase cruci de piatră, din care una din secolul al XVIII-lea, în satul Ciocanu, pe drumul spre Șirnea și celelalte cinci (datate în 1692, 1710, 1711 și secolul al XVIII-lea), în zonă satului Podu Dâmboviței.

În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură și se află în Podu Dâmboviței: podul lui Brâncoveanu, și biserica „Sfintii Împărați Constantin și Elena” (1940).

Dâmbovicioara se află în Parcul Național Piatra Craiului alături de alte localități precum Zărnești, Moeciu (satele Măgura și Peștera), Bran și Rucăr. Principala atracție o constituie creasta calcaroasă, cu o lungime de 25km, orientată pe direcția NE-SV, care atinge altitudinea maximă la Vf. La Om (Piscul Baciului) 2238m. Ea reprezintă cea mai lungă și mai înaltă creastă calcaroasă din țară.

Dintre formele de relief carstic, cele mai cunoscute sunt: Acul Crăpăturii și Orga Mare în partea nordică, Turnurile Dianei și arcadele de la Zaplaz în partea centrală și Marele Grohotiș și Cerdacul Stanciului în partea sudică. Peștera de la Colții Chiliilor, care adăpostea localnicii în sec XV în timpul invaziilor turcești, alături de Peștera Dâmbovicioarei, sunt cele mai vizitate peșteri din cadrul Parcului Național Piatra Craiului.

Cheile Dâmbovicioarei au un aspect impunător și fac parte dintr-o serie de cel puțin 20 de chei situate în bazinul hidrografic al Dâmboviței. Dâmbovicioara, care izvorăște pe versantul sudic al Vârfului „La Om” (2230) m din munții Piatra Craiului, este unul dintre afluenții Dâmboviței și a săpat un adevărat canion lung de 8 km care, în unele porțiuni, are pereți verticali ce depășesc 200 de m înalțime.

Peștera Dâmbovicioara, aflată pe teritoriul celui de-al doilea sat al comunei – satul Dâmbovicioara, a apărut ca urmare a acţiunii apelor care traversează masivul Piatra Craiului, dar şi Munţii Făgăraş şi Leaota. În cursul lor, acestea au format văi adânci şi înguste, conducând la apariţia unui peisaj deosebit, apreciat de turiştii care vizitează zona. Golul subteran este format dintr-o galerie lungă de 250 metri, cu un traseu ascendent.
Peştera este primul fenomen carstic ce a servit drept model unui pictor celebru (tabloul „Peştera Dâmbovicioarei“, de Nicolae Grigorescu).

Credit foto: Dan Străuți; mai multe fotografii pe pagina @lapasprinbrasov

Video: YouTube

Obiceiuri de Lăsatul Secului la Șinca Nouă, Ormeniș, Apața (video), Cincu, Cristian (video) și Prejmer

Roata în flăcări sau strigarea peste sat – Șinca Nouă

Un obicei tradițional ce se desfășoară la cumpăna dintre iarnă și primăvară, marcând începutul Postului Paștelui. La lăsarea întunericului, tinerii se adună pe culmile dealurilor din apropierea satului, se împart în două grupuri care ,,strigă peste sat”, aducând la cunoștința sătenilor numele fetelor care se țin încoronate. Aprind paiele cu care au fost învelite roțile și le dau drumul la vale.  Roata, simbolul solar, semnifică evoluția ciclică a timpului, iar focul este elementul purificator.
Comunitățile maghiare din Ormeniș și Apața au împrumutat de la sașii transilvăneni, obiceiul numit ,,Fărșang”. Anul acesta, în ambele localități au defilat feciori care au purtat măști animaliere (lup, urs). Au fost prezente la pregătiri și fetele din sat care au ajutat la confecționarea măștilor, la împodobirea animalelor și a carului alegoric care a condus alaiul pe ulițele satului. Zarva asurzitoare, produsă de alai, avea rostul de a alunga răutățile, întunericul, anotimpul rece.

În comunitățile săsești, în localitățile Cincu, Prejmer și Cristian se pregăteau înainte de pandemie, următoarele obiceiuri: Fuga Lolelor, Fashingul și Roaina.

Fuga Lolelor – Cincu

A fost reluat în anul 2017, după o pauză de mai bine de 20 de ani. Acest obicei este strâns legat de activitatea breslelelor meșteșugărești. Se constituia o procesiune de însoțire a lăzii de breaslă, care conținea banii și secretele profesionale ale fiecărei bresle. Alaiul Lolelor era condus de un tractor alegoric pe care se afla ,,Tribunalul nebunilor”. Aceștia cântau pățaniile de peste an ale locuitorilor. Costumele Lolelor erau realizate din cârpe negre, cu o mască pictată în jurul căreia era prinsă o blăniță de iepure și cozi împletite din cânepă. Lolelor făceau un zgomot infernal din talăngile legate de mijloc și bicele săsești din piele împletită.

Fashingul sau Caravana Clătitelor – Prejmer

Locuitorii acestei localități păstrează amintirea acestui vechi obicei săsesc, Fasching (Carnaval). Grupuri de băieți mascați defilează călări pe străzi și în căruțe, în Caravana Clătitelor. Trecătorii abia așteaptă să primească clătitele preparate de către gospodine, în Prejmer.

Roaina – Cristian 

În Cristian, acest obicei săsesc este organizat împreună cu copiii cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani. Rolul lor este de a trage pe străzi, o roată – roaina pe care erau așezate două păpuși din paie, femeie și bărbat.
Spiritele rele erau alungate datorită talăngilor și clopoțeilor. Sensul acestei sărbători era de încercare a oamenilor de a alunga toate relele, pentru a ajuta lumina să răzbească.

Texte despre Obiceiuri de Lăsata Secului de Paște în comunitățile românești, maghiare și săsești sunt extrase din broșura ,,Obiceiuri tradiționale din județul Brașov”  realizată de Centrul Cultural Reduta – Serviciul Cultură Tradițională.
Video: YouTube (inregistrari din anul 2019)
Credit foto: Dan Strauti (fotografii realizate in anul 2019)

Spălatul şi înălbitul rufelor la râu în Satul Veneţia de Sus. Premiera filmului va avea loc în data de 9 octombrie, ora 11.00

La începutul toamnei, câteva gospodine din satul Veneţia de Sus s-au adunat pentru a ne face o demonstraţie despre cum se spălau pe vremuri, rufele la râu.

Iniţiatoarea acestei acţiuni este Maria Boboia, cea care în luna iunie a acestui an a fost gazda obiceiului clacă la cositul fânului şi datorită căreia o serie de alte obiceiuri şi practici tradiţionale au fost readuse la viaţă în „satul cu comori”, cum mai este cunoscut satul Veneția de Sus.

Despre modul în care se spălau înainte rufele, aflăm de la Maria Butum sau a lu Olimpia, localnică, în vârstă de 74 ani.

Seara, rufele erau puse în ciubărul confecționat din lemn, prevăzut cu un cep „de-i dădeai drumul la leșie” și sprijinit pe „chicioarele de lemn” (nn. scaun cu trei picioare): „punea o vrediță, le lua, le-nmuia într-o troacă de lemn, le freca ghine, ghine cu săpun de casă și le așeza în ciubăr (…) Întăi se punea un lepedeu, cârpele de vase, apoi cămășile și iile, iar la final, un alt lepedeu mai slab, că cenușa taie”.

Ciubărele erau procurate de la meşterii din Maramureș ce veneau primăvara și toamna în satele din zonă pentru a le vinde, fiecare femeie având câte unul în gospodărie.

După ce rufele erau aşezate în ciubăr, se punea cenuşa, „că o căldare, că jumătate, depinde cât de mare era. Dacă familia era mare trebuia să hie (…) dar erau mari, că erau tot câte cinci-șase copii, doi bătrâni și doi părinți și iacă-te, se făceau zece”.

Se făcea focul, se fierbea apa într-o căldare mare din fontă, „băgată-n zid” şi se turna peste rufe. Leşia se scurgea prin cepul ciubărului, operaţiunea repetându-se de câteva ori.

A doua zi, dimineața devreme, erau duse cu „vredița” la vale, se „băteau” cu maiul de lemn și apoi întinse să se usuce la soare.

Anul acesta, rând pe rând, sulurile de pânză țesută în război, au fost spălate de Maria Boboia, gazda noastră, și de alte câteva femei, vecine ori rude, la râul din sat.

Spălatul rufelor s-a făcut sute de ani, la râu, singura sursă continuă de apă curată, folosind doar forţa fizică şi câteva instrumente din lemn, cenușa și săpunul făcut în gospodărie din untura animalelor, fiind nelipsite şi dovedindu-şi întotdeauna utilitatea.

După ce rufele au fost puse la uscat, femeile s-au ospătat din lipchiul cu prune pregătit dimineaţa devreme.

Video: YouTube

Sursa si imagine (credit foto neprecizat): comunicat remis La pas prin Brasov

#StămAcasăȘiCoasem – Șezătoarea de acasă

Doamnele care se întâlnesc în fiecare zi de joi, de la ora 17, la parterul Casei Junilor și cos, croșetează, tricotează sau au alte preocupări legate de lucru manual și-au mutat această activitate acasă, temporar. S-au gândit că pot să treacă cu folos prin perioada în care este recomandat să nu ieșim din casă, făcând ceva atât pentru ele, cât și pentru societate.

Astfel, au demarat un proiect pe care și-au propus să îl finalizeze pentru data de 24 iunie 2020, pornind de la anunțul făcut de comunitatea La Blouse Roumaine, respectiv faptul că Ziua Universală a Iei 2020 are ca temă #FloraRomâniei:

https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/posts/2720554201396230.

Este vorba despre o expoziție care urmează să aibă loc la parterul Casei Junilor din Brașov cu flori sau plante din motivele tradiționale românești florale și vegetale, cusute manual.

Proiectul este deschis oricui din țară, presupune participare voluntară și donarea cusăturii în scopul proiectului respectiv și este inițiat de grupul Șezătoare în Șcheii Brașovului, comunitatea Motive tradiționale din Țara Bârsei și împrejurimi și asociația Mă implic.

După expoziție cusăturile înrămate vor fi oferite pentru licitații în scopuri caritabile.

Astfel, până la data de 1 iunie așteaptă, din partea celor care doresc să participe la proiect, cusături pe material cu dimensiunile 25 x 35 cm, cu o bandă de maximum 7 cm de jur împrejur, porțiune necusută. Așadar cusătura efectivă, centrată pe pânză, va avea cel mult 11 x 21 cm. Materialul poate să fie Matador, Datina, Albiniță, Catrina, pânză de casă sau orice altă pânză, mai puțin etamină și se va festona. Motivul cusut va fi neaparat unul floral sau vegetal autentic, cules dintr-o carte, de pe o ie sau alt element din portul popular, dar neaparat cu indicarea sursei. Punctul de lucru precum și ața pe care o folosiți sunt la latitudinea dvs.

În momentul când alegeți un model de cusut doamnele au rugămintea să îl postați aici:

https://www.facebook.com/groups/403723963319305/ pentru a evita coaserea aceluiași model de mai multe ori.

Există un album cu planșe pe care le puteți coase, cu mențiunea că se solicită să anunțați dacă alegeți una dintre ele, astfel încât să nu existe dubluri:

https://www.facebook.com/media/set/?set=oa.1066490783709283&type=3

Hashtag-ul evenimentului este: #StămAcasăȘiCoasem

Echipa La pas prin Brașov vă urează spor la cusut și succes proiectului!

Etnovember 2019: artă, tradiții și muzică

Festivalul Etnovember s-a ivit din dorința de a pune în valoare diversitatea culturală a Brașovului, de a pune oamenii de aici la un loc și de a-i face pe unii dintre ei să ofere mici bucurii, iar pe ceilalți să le primească și să le prețuiască. Noi nu cântărim aceste bucurii. Ele sunt puse cuminți pe o listă numită program, din care fiecare participant alege ce vrea, ce i se potrivește. Le punem sub o umbrelă mare colorată purtătoare a cuvintelor Arte și Tradiții.

Tot ceea ce organizatorii festivalului apreciază din punct de vedere cultural este bine adăpostit de aceasta. Ploaia de care umbrela ne apără cuprinde relele precum derizoriul, lipsa de respect, aroganța, reavoința, nepăsarea, disprețul, intoleranța, cruzimea. Sub umbrelă, bine apărate, stau artele, meșteșugurile, dorința de frumusețe și de bine, înțelepciunea, harul, dragul de celălalt, politețea, respectul, optimismul, entuziasmul, prietenia.

Orașul în care locuim ne dăruiește o simțire identitară remarcabilă. Anumite case și străzi, atmosfera și reperele istorice, turnurile, terasele, bunătățile, locurile din care se aude o muzică bună, acestea sunt lucrurile la care ne putem raporta desigur. Efectul pe care spațiile urbane îl au asupra sentimentelor și comportamentului oamenilor este surprinzător. Oamenii, adică cei careţ țes fibrele orașului, îl țin la un loc și îi conferă farmecul care ne face să nu vrem să plecăm de-aici.

Noi, organizatorii, încercăm să dăruim lucruri modeste, dar niciodata cei care vin la Etnovember nu vor fi numiți spectatori. Vor fi participanți, fiecare după puterile sale. Învățăm astfel unii de la alții, cunoaștem oameni noi și de obicei ne mirăm cât de mulți oameni buni, talentați și veseli există împrejurul nostru.

Programul ETNOVEMBER 2019 poate fi consultat aici.

VIA: pagina evenimentului

 

Muzeul „Vatra Hărmanului”, universul satului românesc (video și foto)

Universul satului românesc , stilul de viață, evoluția socială și culturală se regăsesc sub cupola Muzeului  „Vatra Hărmanului”.

O varietate aparte de costume populare cu semnificații spirituale, istorice și culturale te însoțesc la fiecare pas prin muzeu. Martore ale credinței, dragostei și măiestriei, costumele populare sunt o parte din ADN-ul identității noastre. Privindu-le poți să înțelegi modul de viață și de manifestare a celor care ne-au deschis calea.  Bucuria răsfățului vizual este însoțită de colecția de ouă încondeiate sau a icoanelor pe sticlă.

Războaie de țesut, unelte de uz gospodăresc, furci de tors, linguri, polițe, lavițe, capete de paturi, paturi, blidare, cuiere, rafturi, dulapuri, mese, leagănul, cuptorul pentru copt colaci sau pită, ciubere, bănci lungi cu spătar,  taburete din lemn, scaune cu sau fără spătar, lăzi de zestre sau lăzi cu suprafețe pictate (scrinul) în care se păstrau hainele sau alimentele, lepedeie înflorate (cearceafuri) din lână sau bumbac, perne ornate, vase de ceramică, costume populare, cojoace, încălțări, măștile de strigoi  se regăsesc într-un inventar bogat.

Alfabet de semne și motive ale Soarelui, Lunii, în formă de romb, cerc sau rozetă, ale crucii, bradului, spicului sau ale roții se regăsesc în formă simplă sau complexă pe mobilier, costume sau ouăle încondeiate. Compoziție magică,  arta țărănească este extinsă la cruci, troițe, pridvoare, stâlpi și rame de ferestre.

Munca, străduința și efortul celor care nu-și uită rădăcinile este de apreciat și de respectat. Neapărat trebuie să vă faceți timp și să vizitați acest loc unde te poți bucura de armonia și intimitatea casei țărănești.

Muzeul „Vatra Hărmanului” se află la 11 km-tri de localitatea Brașov – str. Pieții nr. 1, la 50 de metri de Biserica Fortificată Hărman. Adrian Micu, custode muzeu.

Video:  YouTube

Credit foto: Dan Străuți

 

RomânIA Autentică în straie de festival la ediţia a IV-a

Devenit o tradiţie, Festivalul RomânIA Autentică, ajuns la cea de-a patra ediţie, s-a desfăşurat în ajun de Sânziene, în 23 iunie 2019. Potrivit formei care l-a conscrat, festivalul a ajuns la iubitorii de autentic în trei locuri simultan, Hobiţa, Iaşi şi Braşov, marcând astfel reunirea celor trei provincii româneşti într-o horă simbolică a tradiţiilor româneşti.

Născut din visul de a pune la adevărata valoare tezaurul naţional de tradiţii, festivalul a devenit un prilej de recunoaştere a frumuseţii şi talentului nostru popular autentic din partea miilor de participanţi.

Evenimentul este organizat de Asociația Națională a Antreprenorilor, Federaţia Patronatelor Femeilor Antreprenor, Primăria Municipiului Braşov, Primăria Municipiului Iaşi, Primăria și Consiliul Local Peştişani, Flori de ie, Patronatul Femeilor din Meșteșugărit, Iaşi Oraş Regal, Asociaţia Art Meşteşugurile Prutului, Iaşi Capitala Istorică a României, Iaşi Capitala Tineretului din România 2019-2020.

RomânIA Autentică coagulează într-un eveniment unic pentru ţara noastră Oltenia, Moldova şi Transilvania, cu tot ce au mai reprezentativ din aria păstrării şi valorificării folclorului românesc, a tradiţiilor şi meşteşugurilor. Au fost admiraţi creatori şi păstrători de tradiţii, colecţionari, interpreţi şi dansatori, uniţi de bucuria de a descoperi şi reevalua comorile poporului român,

Acest eveniment recurent reuşeşte de fiecare dată să confere adevărata dimensiune a valorii pentru o unică panoplie de tradiții și a obiceiuri, tezaure vii – meşteşugari, interpreţi vocali şi instrumentali, artişti cu inima şi sufletul confundate cu fiinţa noastră naţională.

Devenit un festival de suflet pentru mii de români, evenimentul triplu atrage an de an numeroşi turişti străini care fac astfel cunoştinţă cu o civilizaţie profund ancorată în valori estetice şi spirituale, o carte de vizită ce contrazice percepţia eronată asupra poporului român.

 „Acum patru ani a luat naștere proiectul RomânIA Autentică. Mi-am dorit din tot sufletul să găsesc oameni care să înțeleagă și să vibreze la fel ca noi și să îi învățăm să facă diferența dintre o așa zisă #ieromânescă #madeinChina și una realizată cu trudă de către româncele noastre. Am organizat an de an ateliere de meștesugărit, am încondeiat ouă, mărgelit, legat nojițe, cusut, pictat icoane și cu toate acestea încă suntem departe de adevăr,“ a spus Cristina Chiriac, iniţiatoarea evenimentului. „Sigur, adevărul are conotații diferite și tot la fel de sigur este că nu deținem adevărul absolut. Din păcate cel mai mult mă întristează acei oameni care nu înțeleg că decât să faci un lucru prost mai bine nu îl mai faci deloc. Anul acesta, a fost (cred) cel mai greu de până acum și le mulțumesc celor care au crezut în noi și nu au pregetat să ne întindă o mână de ajutor,“ a completat ea.

RomânIA Autentică – reper pentru România frumoasă

Festivalul este dedicat în aceeşi măsură iubitorilor de frumos tradiţional românesc şi meşteşugarilor, continuatori ai tradiţiilor valoroase ale poporului nostru, care prin măiestria şi dragostea cu care se apleacă spre trecut, duc mai departe comorile străbunilor ce au ştiut să împletească în perfectă armonie utilitarul cu rafinamentul artistic. În cele trei spaţii de desfăşurare ale festivalului au fost invitaţi meşteşugari din întreaga ţară. Ei au expus realizările şi preocupările lor în cadrul atelierelor de creaţie destinate publicului, iar participanţii s-au iniţiat în tainele unora dintre meşteşuguri, cum e olăritul, sculptura, torsul lânii sau cusăturile populare.

La Iaşi, meşteşugarii se vor bucura de cinci zile, între 20 şi 24 iunie, când iubitorii de tradiţii vor putea admira în cadrul Târgului meşterilor populari, cele mai reprezentative creaţii ale mâinilor îndemânatice din Moldova, dar şi din alte zone ale ţării. La Braşov, peste 40 de meşteri au expus în  cadrul târgului care s-a defaşurat pe 22 şi 23 iunie in Piata Sfatului.

Ca manieră de activitate meşteşugarii sunt asimilaţi antreprenorilor, dar importanţa activităţii lor de arhivari şi creatori are nevoie de susţinuţinere şi promovare, pentru a proteja munca şi efortul lor de invazia falsurilor şi a prostului gust vândute sub cămaşa mizeră a unui autentic simulat.

Meşteşugarii au nevoie de o lege proprie, iar o susţinere consecventă a meşteşugăritului poate constitui, de asemenea, şi o sursă economică importantă pentru zonele bine reprezentate din acest punct de vedere, pentru dezvoltarea turismului rural.

Din eveniment nu puteau lipsi nici spectacolele folclorice, iar pe cele trei scene au urcat artişti prestigioşi, reprezentanţi ai muzicii şi dansului popular.

Mariuca Mihăilescu a fost gazda festivalului RomanIA Autentică de la Hobiţa, unde scena a fost insufleţită de ansambluri folclorice şi interpreţi consacraţi de muzică populară.

La Iasi a concertat Orchesta Lăutarii, condusă de maestrul Nicolae Botgros și Ion Paladi, Laura Lavric, Viorica Macovei şi mulţi alţii.

La Braşov, George Muraru i-a introdus în scenă pe Junii Braşovului alături de numeroşi interpreţi şi ansambluri din inima României.

Ziua de 23 iunie 2019 este rezervată Festivalului RomânIA Autentică, un proiect născut din dragoste de neam, patrie, artă şi frumos şi iniţiat de Cristina Chiriac, preşedintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin.

Hobiţa, Iaşi, Braşov sunt cele trei capitale ale sufletului românesc unde oamneii au fost invitaţi să îmbrace Ia, singurul bilet necesar pentru a participa la sărbătoarea bogăţiei spirituale a acestor meleaguri cu bogăţii încă nedescoperite.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Sărbătoarea Rusaliilor la Feldioara

Duminică, 16 Iunie 2019, în Feldioara se va desfăşura un eveniment cu tradiție – Sărbătoarea Rusaliilor, manifestare înscrisă în Proiectul „Obiective culturale, tradiţii şi obiceiuri în comuna Feldioara”. Programul propriu-zis va începe în jurul orei 10:00, cu o paradă a cailor şi baterea armindenilor – obicei tradiţional specific pentru întreaga comunitate din zonă.

Mai apoi, ne vom prinde cu toţii într-o horă mare ce ne dorim să aibă ecou în rândul tuturor celor ce ne vor vizita la ceas de sărbătoare. Până spre după-amiază, îi invităm pe toţi cei prezenţi să viziteze Cetatea Feldioara – Marienburg şi să descopere expoziţia de Armindeni dedicată acestei sărbători locale, cât şi expoziţia permanentă – Mărturii  Arheologice, deschizând porţile spre cunoaşterea istoriei noastre locale, de la teutoni, în prezent.

În partea a doua a zilei, după-amiaza, e prilej de joc şi voie bună în curtea Căminului Cultural, unde se va susţine un program artistic ce-i va avea ca protagonişti pe elevii de la Liceul Teoretic „Petru Rareş”, precum şi un program ce va cuprinde dansuri şi cântece populare, dar şi moderne.

Vor fi prezenţi grupuri de solişti din Ţara Bârsei, orchestre, însă nu vor lipsi nici capetele de afiş, vedete şi interpreţi cunoscuţi ce îi vor încânta prin cântecele lor pe toţi cei prezenţi. Manifestarea dedicată Rusaliilor face parte din programul amplu de promovare şi dezvoltare a potenţialului turistic al zonei.

PROGRAM: Sărbătoarea Rusaliilor, Ediţia a IX-a, 16 Mai 2019

10:00-18:00                     Expoziţie în Cetatea Feldioara

Mărturii Arheologice şi Obiceiul “Sărbătoarea Armindenilor” – Datini şi Tradiţii

10:00 Parada tradițională de Rusalii și baterea armindenilor

Muzică de fanfară în centrul comunei

15:00  Recital de pricesne cu preotul Vlad Postolea

15:15  Program cu elevii Liceului Petru Rareș

16:45  Recital Ionuț Pumnea

17:15  Program cu Ansamblul Plaiurile Dumbrăviței

18:00 Ramuri de Arini – Măieruş

18:30 Recital Cătălin Doinaș și Adina Roșca

Acompaniază orchestra Plaiuri Transilvane

Prezintă: Claudia Mirițescu

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Coborârea Junilor în Cetate

Duminica Tomii, 5 Mai, este binecunoscută ca fiind ziua în care are loc tradiționala paradă călare a Junilor din Șchei Brasovului și Brașovul Vechi. Aceasta sărbătoare constituie cel mai însemnat eveniment tradițional al comunității brașovene, unul dintre rarele momente când publicul are ocazia să vadă cetele Junilor, cu cai frumos împodobiți cu șalanguri, cu juni îmbrăcați în costumele tradiționale, considerate a fi cel mai bogat și frumos port tradițional din România.

Sărbătoarea Junilor începe în jurul orelor 11:00 în Piața Unirii, când va avea loc plecarea Junilor spre Cetate. Junii vor urma traseul devenit tradițional în ultimul deceniu : str. Brâncoveanu – Barițiu – Piața Sfatului – Mureșenilor – bd. Eroilor – Republicii – Piața Sfatului – Apolonia Hirscher – str. Porții Șchei – Prundului – Piața Unirii – Pe Tocile – Podul Crețului – Pietrele lui Solomon.

În jurul orelor 14:00 Junii ajung la Pietrele lui Solomon, descalecă, apoi cânta Troparul Invierii și joacă hora Junilor, îndeplinind astfel vechile ritualuri stabilite de tradiție.

VIA: @juniibrasov

Junii Curcani vă invită duminică la jocul strămoşesc de la Crucea Muşicoiului

Duminică, 1 iulie 2018, Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovechi organizează traditionalul „Joc strămoşesc al Junilor Curcani”, la Crucea de pe Coastă sau Crucea Muşicoiului situată în capătul Străzii Curcanilor.

Cu această ocazie braşovenii, iubitori de tradiţii româneşti autentice, vor putea să-i revadă pe tinerii juni curcani şi pe fetele din Şchei în frumoasele lor haine româneşti, jucând hora junilor, brâul, breaza, ardealeana, sârba şi braşoveanca. Jocul strămoşesc reprezintă una dintre cele mai frumoase tradiţii din Şchei.

Aici, ca pretutindeni în spaţiul românesc, jocul constituie o adevărată instituţie cu rol socio-cultural, care şi-a păstrat vitalitatea şi unele funcţii specifice. Funcţia de protocol social sau de mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii este principala motivaţie a organizării, dublată de interesul junilor pentru păstrarea aceestei frumoase tradiţii.

Program

10. 30 Hora Junilor şi aruncarea buzduganului în Piaţa Unirii (Prund);
11. 30 Hora Junilor la Crucea Muşicoiului „ pe Coastă” (in capătul strazii Curcanilor);
13. 30 Aducerea fetelor la joc
14.00 Prezentarea jocurilor tradiţionale (hora junilor, sârba, breaza, ardeleana, brâul,  braşoveanca);
19. 00 Incheierea Jocului Strămoşesc.

În caz de vreme nefavorabilă evenimentul va fi amânat pentru duminica următoare.
Evenimentul este finantat din bugetul Municipiului Brasov.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov