Adrian Munteanu – Sonetoterapie 17 -,,Mă străduiesc”

MĂ STRĂDUIESC  
Mă străduiesc să-ncep călătoria
Spre mitic Elohim şi-antíce Vede
Pe drum de fum pe care poţi accede
Doar de-ai găsit în viaţă armonia.

 

Răzbat în timp, cu urmele-mi bipede,

Spre Logosul ce-nalţă datoria,
Până ajung s-ating bijuteria,
Mahavantara ce în zori se-ncrede.

Prin toate trece neschimbat frământul
Atâtor lumi pătrunse-n trupul meu
Şi dizolvate auster în cântul

Cel mai uşor şi totuşi cel mai greu:
« La început de lume e cuvântul.
Cuvântul este însuşi Dumnezeu. »

 

          (2004 – nepublicat)
Adrian Munteanu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.