Adrian Munteanu – Videosonet 105 – Coasa de bronz
Reîntoarcerea la propriile simțuri aduce mereu alte nuanțe. Pare să fie un câmp fără limite, a cărui introspecție devine esențială pentru profilul creatorului, pentru demonstrarea unei continue dinamici, chiar și atunci, poate tocmai atunci, când elementele par să definească staticul.
COASA DE BRONZ
Spre pieptul urii îmi îndrept săgeata,
Să-i țintuiesc sălbatica grimasă
Iar buza flască pe-ndoieli apasă.
În cercuri strâmbe se întinde pata.
Se pierde-n mine liniștea rămasă
Și fibra-mi slabă n-a primit răsplata.
Veninul strâns a ofilit agata
Ce înflorea în seri târzii, acasă.
Pe brațul gol vedenii reci se plimbă
Și fiara spaimei iese din desiș.
Simt gust sălciu și otrăvit pe limbă.
Coasa de bronz s-a frânt la seceriș.
Ascunsa umbră-n sabie își schimbă
Pândirea ei și crudul ei tăiș.
Adrian Munteanu
Video: YouTube
Sursa foto: Pixabay