Arhive etichete: IMM

IMM-urile pot depune proiecte inovatoare în domeniul energiei regenerabile, producţiei de tehnologii curate şi electrificare

Economic, , ,

Cu un buget de trei miliarde de euro, cererea de proiecte lansată de Comisia Europeană în cadrul Fondului UE pentru inovare pune accent pe priorităţile planului REPowerEU, ce va fi supus la vot joi, de către Parlamentul European, privind pachetul legislativ. Pentru decarbonizarea generală, bugetul alocat este de un miliard de euro şi sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, al industriilor energointensive, al stocării energiei sau al captării, utilizării şi stocării dioxidului de carbon, precum şi în domeniul produselor care le înlocuiesc pe cele generatoare de emisii puternice de dioxid de carbon. De un buget similar beneficiază electrificarea inovatoare în industrie şi hidrogenul verde, unul din scopurile finale fiind promovarea producţiei de hidrogen din surse regenerabile şi creşterea nivelul de utilizare în industrie.

De asemenea, Uniunea Europeană are în vedere, în perioada imediat următoare, o reglementare pentru reducerea procedurilor birocratice pentru construcţia de proiecte în domeniul energiilor regenerabile, în special pentru parcurile fotovoltaice,  în încercarea de a reduce preţurile la electricitate şi a diminua utilizarea gazelor naturale în sectorul energetic. Prin noile reglementări, se va stipula un termen limită de cel mult trei luni la eliberarea autorizaţiilor pentru panourile solare, a capacităţilor de stocare asociate şi a conexiunilor la reţea.

Pandemia de COVID-19 a adus în atenţie importanţa şi necesitatea digitizării şi transformării digitale. Odată cu încălzirea globală, criza climatică, războiul din Ucraina şi criza energetică, digitalizarea a devenit o prioritate.

Digitalizarea înseamnă un sprijin complex pentru angajaţi, care duce şi la o îmbunătăţire a calităţii proceselor, scăderea costurilor de producţie şi o eficientizare a sectorului, dezvoltarea unei pieţe competitive şi nu în ultimul rând încurajarea eficienţei energetice.

Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) puse la dispoziţie de Comisia Europeană au scopul de a sprijini tranziţia verde şi cea digitală în Europa, prin facilitarea investiţiilor public-private în inovare şi cercetare, precum şi în infrastructuri de testare şi experimentare.

Dacă în unele domenii ale sectorului energiei există deja tehnologii digitale care au nevoie de sprijin pentru a se extinde, în alte domenii este nevoie de stimularea serviciilor energetice digitale.

„Digitalizarea ajută business-urile să devină mai eficiente, reducând semnificativ din costuri. Tendinţa actuală în domeniul afacerilor este de a adopta măsuri concrete de modernizare a proceselor. Digitalizarea informaţiilor creşte nivelul de credibilitate, oferă companiilor mici oportunităţi mari. Dar digitalizarea implică şi o corelaţie între mediul privat şi autorităţile publice. La aceeaşi masă, trebuie să se aşeze mediul privat şi mediul public, marile companii furnizoare de digitalizare şi societatea civilă, astfel încât procesul de digitalizare să fie dinamic. Este nevoie să schimbăm mentalitatea potrivit căreia digitalizarea înseamnă pierderea locurilor de muncă. Efecte complementare adoptării digitalizării sunt crearea de competenţe şi îmbunătăţirea abilităţilor. Acest proces de transformare poate fi un instrument extrem de util, dacă este suficient de bine înţeles. Trebuie să venim în faţa autorităţilor cu soluţii pentru dezvoltarea sustenabilă a potenţialului uriaş pe care inteligenţa românească îl are”, a declarat Cristina Chiriac, preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin.

Începând de anul acesta, CONAF* ia parte activ în domeniul evoluției digitalizării business-urilor și angajaților acestora, derulând în calitate de partener două proiecte din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Primul proiect, „Evoluție prin digitalizare – Îmbunătățirea competențelor digitale pentru angajații IMM din 2014-2020” este implementat alături de Camera de Comerț și Industrie Brașov. Cel de al doilea proiect, „#ITforENERGY – Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe în domeniul IT pentru angajații IMM din sectorul energetic” este demarat alături de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG). Obiectivele generale ale proiectelor susțin dezvoltarea capitalului uman prin promovarea culturii antreprenoriale, în vederea creșterii competitivității, adaptabilității și sustenabilității tuturor angajaților din IMM-uri.

În 2022, CONAF, în parteneriat cu Vodafone Business, a demarat proiectul naţional „Digital Up – Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri”. Evenimentul de debut a avut loc în luna septembrie, la Constanţa. Seria de conferinţe a continuat la Braşov, în luna octombrie, urmând ca în 22 noiembrie să ajungă la Iaşi și anul viitor la București, Cluj și Timișoara. Evenimentul este dedicat conștientizării, formării continue și găsirii de soluții viabile pentru scale-up-ul oricărui business care își propune accelerarea gradului de competitivitate a IMM-urilor.

Pentru cei interesați să ia parte la evenimentul „Digital Up – Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri” ce va avea loc pe 22 noiembrie la Iași, participarea este gratuită (în limita locurilor disponibile), iar pentru detalii și confirmare, vă rugăm să trimiteți email către RSVP@conaf.ro.

*Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 10 patronate, 5 asociații, 19 sucursale și peste 3.000 de companii.

Sursa si iamgine: comunicat remis La ppas prin Brasov

„Digital Up – Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri”, episodul al doilea, Brașov

Economic, , ,

Companiile digitalizate sunt cele care au trecut prin criză și au ieșit mai puternice 

A doua ediție din seria de conferințe a proiectului „Digital Up – Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri”, inițiat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF)* împreună cu Patronatul Femeilor Antreprenor (PFA), susținut de Vodafone Business și moderat de către Alessandra Stoicescu, care a avut loc la Brașov, a explorat strategiile de transformare digitală pentru afacerile mici și mijlocii, a examinat mecanismele esențiale ale digitalizării, oportunitățile și provocările întâlnite pe traseul tranformării digitale.

„Conferința de astăzi a condensat, în contexte diferite, oportunitățile și barierele digitalizării pentru IMM-uri. Oportunitățile sunt categoric interesante și de neocolit: acces sporit la informații, o abilitate îmbunătățită a comunicării, capacitatea de a accesa mai ușor piețe chiar pe distanțe mai mari, acces la o varietate mare de servicii de finanțare, noi căi către consolidarea companiei. În plus, evoluția digitală transformă fundamental maniera în care antreprenorul crează valoare și deschide sinergii către afacerile din tehnologie și green energy. Barierele sunt și ele o pagină deschisă care nu poate fi ignorată, pentru a o depăși trebuie citită atent. Întârzierea digitalizării administrației publice, reglementări ezitante și laxe, dar și decalajele digitale la nivel local, acompaniate de infrastructurile digitale incomplete au afectat extinderea transformării digitale la scară națională. Trebuie, în plus, să acceptăm că există un deficit de competențe digitale în rândul IMM-urilor, un nivel scăzut de pregătire pentru adoptarea digitalizării dar și o cultură a aversiunii față de risc, față de necunoscut. Noi ne concentrăm prin aceste conferințe și întâlniri să risipim temerile, să adâncim cunoașterea, să creăm punți de comunicare și să îndemnăm oamenii de afaceri să îndrăznească să-și dezvolte businessul. Mesajul nostru are ca rezultat direct efectele complementare adoptării digitalizării, cum ar fi crearea de competențe, schimbarea mentalităților și îmbunătățirea abilităților manageriale. Sunt onorată că avem parteneri puternici, că avem oameni valoroși și spre aceștia trebuie să privim”, a declarat Cristina Chiriac, Președinta CONAF.

Din perspectiva autorităților, lucrurile se schimbă rapid. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este implicat activ și eficient în programe de dezvoltare, a declarat Ministrul Sebastian Burduja.

„Mă bucură foarte mult inițiativa Cristinei Chiriac și a CONAF de implicare a tuturor părților interesate, a tuturor actorilor implicați în procesul de transformare digitală a României, prin creșterea competitivității IMM-urilor. Ceea ce faceți prin acest proiect, prin „Digital Up”, este să puneți la masă oamenii care contează: mediul privat, marile companii furnizoare de digitalizare, mediul public, societatea civilă. Iată, o organizație reprezentativă, așa cum este CONAF, are puterea de a reuni toate aceste energii în toată țara și de a dinamiza procesul de digitalizare a IMM-urilor românești. Pentru toate aceste motive, vă felicit și vă rog să țineți cont de faptul că vă sunt alături, susțin cu toată inima și cu toată forța inițiativele pe care le aveți și vă rog să contați în continuare pe implicare a mea personală și a ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în proiectele pe care le inițiați pentru digitalizarea României”, a declarat Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Brașovul este „primul județ digitalizat din punct de vedere instituțional”, a anunțat Adrian Ioan Veștea, Președintele Consiliului Județean Brașov, care a evocat inițiativa autorităților locale de a aplica și implementa un program de creștere a capacității administrative.

Adrian Veștea a descris efectul pozitiv al digitalizării operațiunilor administrației publice, dar a evocat și tensiunile apărute în timpul derulării proiectului, temerile oamenilor că vor fi concediați, o frică infirmată de realitate. „Se vorbește foarte mult despre digitalizare, dar foarte mulți poate se întreabă: bun, dar voi cei din politică, cei din administrație, ce faceți concret? Da, Brașovul este primul județ digitalizat din punct de vedere instituțional. Nu ne-am limitat la digitalizarea CJ Brașov. Cinci instituții, din subordinea CJ Brașov, instituțiile medicale, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, pornesc și ele pe acest drum al digitalizării, iar astfel, sperăm să arătăm că se poate, tuturor celor din administrația publică. În felul acesta, ușurăm semnificativ munca funcționarilor, chiar dacă la început li s-a părut o activitate grea. Aceștia au diverse mentalități, dar, cu perseverență, consider că se poate rezolva absolut totul”, a declarat Adrian Veștea.

Nevoia de a depăși prin cunoaștere blocajele legate de mentalitate este și o realitate a mediului privat, a admis Felix Pătrășcanu, Fondatorul FAN Courier. Tinerii și oportunitățile de afaceri vor schimba total această atitudine rezervată.

„Cu ce te lupți prima oară pentru a impune digitalizarea, să schimbi paradigma, să digitalizezi afacerea? Cu mentalitatea. Pentru că oamenii au impresia că digitalizarea va avea ca efect concedierea. Nu e deloc adevărat. Am făcut angajări și am avut nevoie de personal mai bine pregătit. Cred că ar trebui să ne gândim cu foarte mare atenție la nivelul de competitivitate. Nivelul de inovație va crește în România. Vin tinerii din urmă și ei sunt foarte obișnuiți. Tehnologia a ajuns mai ieftină, robotizarea mai accesibilă și putem să ne luptăm în productivitate cu companiile de afară”, a observat Felix Pătrășcanu.

Succesul în afaceri nu l-a ocolit pe Bogdan Micu, CEO Alpin Holding Corporation, care gestionează afaceri de zeci de milioane de dolari pe mai multe continente. Mesajul lui a fost clar: antreprenorii români trebuie să introducă rapid digitalizarea și apoi să-și extindă afacerile dincolo de granițele țării, deoarece sunt mai competitivi decât își închipuie.

„Noi, ca nație, avem în educația noastră, uneori, ideea că suntem un pic mai puțin decât alții, decât vesticii. Mesajul pe care vreau să-l transmit este că suntem un pic mai mult decât ei pentru că avem atât influențe vestice, cât și estice. Acest amalgam ne dă tenacitatea de a lucra, curaj și perspectiva de a crește. Acest amestec este foarte competitiv în vest. Companiile românești ar trebui să iasă în afară și să creadă că sunt competitive, deoarece chiar sunt”, a spus Bogdan Micu.

Digitalizarea este o manieră de adaptare la nou și un subiect foarte intens în contextul economic și social actual, marcat de efectele pandemiei și de crizele simultane ale prezentului. Afacerile mici și mijlocii sunt un domeniu strategic al economiei românești, iar digitalizarea lor trebuie susținută, a spus Florin Vișoiu, National Sales Director, Vodafone Business.

„Digitalizarea îți permite, ca antreprenor, să devii mult mai rezilient, mai agil și să reușești să treci cu bine peste aceste provocări din mediul de afaceri ale momentului de față. IMM-urile, din perspectiva contribuției economice, concentrează jumătate din valoarea adăugată a României. Mai mult, acestea angajează două treimi din forța de muncă românească. Este un domeniu strategic și este esențial să sprijinim digitalizarea acestui sector. Până la urmă, digitalizarea pentru un IMM înseamnă creșterea competitivității, a productivității, a diferențierii și îmbunătățirii experienței pe care clientul o are în relația cu tine ca antreprenor”, a spus Florin Vișoiu.

„Companiile digitalizate sunt cele care au trecut prin criză și au ieșit mai puternice decât au intrat. Au dezvoltat piețe noi, au ieși în afara străzii, cartierului, orașului, țării, continentului și acum sunt la alt nivel”, a observat Alexandru Băloi, Global Partner Solutions Director Microsoft România,

„Digitalizarea și mutarea în cloud a informațiilor din instituțiile statului vor avea ca și prim impact creșterea nivelului de credibilitate a cetățeanului în instituțiile statului. Informațiile vor face interacțiunea cu publicul mai ușoară. Digitalizarea pentru IMM-uri este singura posibilitate ca afacerile voastre să crească și să se extindă pe termen lung. Nu există altă varianată. Digitalizarea, în situații de inflație crescută și costuri mărite, te ajută să faci mai mult cu mai puțin. Gestionezi riscuri mari cu o investiție foarte mică”, a adăugat Alexandru Băloi.

Mesajul lui Marius Ghenea, care conduce un fond de capital de risc interesat de tehnologie,  Catalyst Romania, a fost atent urmărit de antreprenori, deoarece a transmis aproape subliminal, ideea că digitalizarea va fi un mod de viață pentru afaceri, dar seriozitatea implicării în exercițiul de transformare digitală poate oferi unei companii mici mari oportunități.

„Evident că există o anumită rezistență la schimbare, care este inerentă. În același timp, e cunoscut faptul că România e pe ultimul loc la nivelul de digitalizare conform raportului european de anul trecut, poziție pe care, din păcate, probabil că o vom menține și în acest an, deși România este pe locul doi din Uniunea Europeană în ceea ce privește contribuția IT-ului la PIB-ul național. IT-ul este extrem de performant la noi în țară. Problema fundamentală este că digitalizarea implică o corelație între mediul privat și autoritățile publice și mă bucură dialogul pe care CONAF îl menține în acest sens.”, a observat Marius Ghenea, Managing Partner Catalyst Romania.

Antreprenorii din Brașov, oraș intens digitalizat, au deschis perspective noi de adaptare la transformarea digitală. Invitații au avut teme noi de conversatie, au evocat blocajele, spaima că se pierd locuri de muncă, extinderea înțelegerii privind transformarea digitală, decalajul între legislația încă incompletă și aplicarea ei ezitantă, a conchis Cristina Chiriac. „Conferința a deschis perspective noi, stimulente pentru transformarea digitală. A fost un pas înainte: nu ne mai întrebăm de ce trebuie să ne digitalizăm afacerea, acum știm că există exemple de succes, surse potențiale de finanțare a ideilor clare și eficiente și susținere din partea marilor jucători și a administrației statului”, a concluzionat Președinta CONAF.

Evenimentul a fost moderat de Alessandra STOICESCU a început cu un mesaj video din partea ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian BURDUJA, iar speakerii prezenți la cea de-a doua ediție „Digital Up” au fost: Cristina CHIRIAC, Președintă CONAF, Adrian Ioan VEȘTEA, Președintele Consiliului Județean Brașov, Marius POȘA, Subsecretar de stat în ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Felix PĂTRĂȘCANU, Owner FAN Courier, Florin VIȘOIU, National Sales Director Vodafone Business, Aurelia FLOREA, Organizational Development & HR Director Miele Tehnica, Bogdan MICU, CEO Alpin Holding Corporation, Teodora MORARU, Board Member & Software Developer Autentica și Admin, Cosmin ROȘIA, Director General al Camerei de Comerț și Industrie Brașov, Marius GHENEA, Managing Partner Catalyst Romania, Nicoleta MUNTEANU, Vicepreședintă CONAF și Fondator Kids in Business, Alexandru BĂLOI, Global Partner Solutions Director Microsoft România, Florin DUMITRU, Managing partner UnifiedPost Business Solutions, Robert SIMILEA, Membru al World SPA Organization, Gabriel SÎRBU, CEO South, East & Iberia Trans.eu și Dan DOROFTEI, Antreprenor și Consultant în sănătate.

Parteneri media: AGERPRES, Alo, Iași, Antena 3 Constanța, Antena 3 Vâlcea, Autobild, BiziLive, Capital.ro, Curs de Guvernare, Chindia Media, City Press Constanța, Club Antreprenor, E-Femeia, EM360, Evenimentul Regional al Moldovei, Focus Energetic, Gold FM, Iași TV Life, Infofinanciar, Iubim Brașovul, La pas prin Brașov, Litoral TV, Mașini și Utilaje, Obiectiv Vocea Brăilei, Profit TV, Radio Hit Iași, Revista Biz, Revista Cariere, Săptămâna Financiară, TeLeM Iași, Transilvania 365, Ultima Oră, ViaCluj TV, Vocea Vâlcii, Wall-street-ro, Psychologies, Energynomics, Transilvania Business, Financial Intelligence, Radio România Actualități, Radio România Brașov, Radio România Iași, Radio România Constanța, Bucowina Plus și Govnet. 

*Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 10 patronate, 5 asociații, 19 sucursale și peste 3.000 de companii.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltăm și finalizăm proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale.

Printre proiectele noastre, amintim „Pactul pentru Tineri”, în parteneriat cu OMV-PETROM, „Pactul pentru Muncă”, în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială” și seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, ce au generat pe lângă ecourile în spațiul public, decizii legislative și schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, au încercat să găsească  soluțiile optime și cele mai bune strategii de viitor.

Promovarea pe scară largă a evenimentului și implicit a partenerilor noștri, atât pe canalele mass-media, în cadrul evenimentului cât și în comunitatea de business, va genera un plus valoare semnificativ pentru toate părțile implicate. De-a lungul timpului, evenimentele organizate de CONAF au avut un impact mediatic foarte mare. Cele peste 40 de comunicate de presă transmise, cele 1150 de preluări în mass-media doar în 2021 și cele câteva zeci de speakeri prezenți în proiectele noastre naționale, arată atenția sporită pe care am acordat-o agendei publice, transmițând punctele noastre de vedere.

Sursa si imagini: comunicat transmis La pas prin Brasov

Campanie #EENCanHelp

Economic, , ,

Dacă eşti o companie, îţi cauţi parteneri de afaceri, finanțare sau acces pe noi piețe, te poți baza pe sprijinul Enterprise Europe Network

De 12 ani, Enterprise Europe Network este alături de Întreprinderile Mici și Mijlocii din Transilvania. Suntem o echipă formată din 7 instituții din Transilvania conectate la întreaga lume. Combinăm expertiza internațională cu cunoașterea locală pentru a vă aduce inovația pe noi piețe.

Enterprise Europe Network este o inițiativă a Comisiei Europene, cu peste 3000 de experți în peste 60 de țări care vine în sprijinul mediului de afaceri autohton pentru dezvoltarea afacerilor sau identificarea de noi piețe.

În Transilvania, doar prin Enterprise Europe Network IMM-urile pot beneficia de servicii GRATUITE în următoarele domenii:

Servicii de informare şi consultanţă – consultanţă privind legislaţia europeană, standarde şi drepturi de proprietate intelectuală (IPR); informaţii şi aspecte practice legate de reglementările şi oportunităţile pieţei europene a bunurilor şi serviciilor, inclusiv sistemele de impozitare şi alte taxe aplicabile la export. Acces la cadrul legislativ european şi posibilitatea de a contribui la formarea şi îmbunătăţirea politicilor UE pentru IMM-uri prin transmiterea punctului de vedere în cadrul consultărilor publice europene.

Oportunităţi de cooperare în afaceri – accesul la noi pieţe şi internaţionalizare prin: asistenţă pentru identificarea de parteneri de afaceri sau tehnologii; organizarea de evenimente de brokeraj, misiuni economice, conferinţe şi ateliere de lucru; realizarea profilului de cooperare al companiei dvs. şi publicarea lui în baza de date a EEN – Reţeaua gestionează cea mai mare bază de date cu oportunităţi de afaceri din Europa prin intermediul căreia companiile pot stabili parteneriate internaţionale.

Servicii de inovare şi transfer tehnologic – consilierea IMM-urilor inovatoare pentru a cunoaşte oportunităţile de finanţare pentru proiecte de Cercetare şi Inovare (de exemplu Orizont 2020, Instrumentul pentru IMM-uri); identificarea de soluţii de tehnologie şi transferul tehnologic în procesul de inovare; informaţii despre politicile şi programele de inovare, cercetare şi dezvoltare tehnologică; pachete personalizate pentru îmbunătățirea managementului inovării.

Eforturile Enterprise Europe Network de susținere a competitivității întreprinderilor din Transilvania, vin cu atât mai mult în această perioadă de criză, în speranța că împreună cu dumneavoastră se va construi un mediu de afaceri mai prosper și mai competitiv la nivel european.

Vă invităm să ne cunoașteți! http://www.bisnet-transylvania.ro/ Experții Enterprise Europe Network vă stau la dispoziție pentru a vă ajuta să prosperați în afaceri. Ne puteți contacta la email-ul: een@een-transilvania.ro sau accesând website-ul de mai sus.

Finanțare nerambursabila prin Programul Operațional Regional 2014-2020 de până la 1 milion de euro pentru IMM

Economic, , , ,

Începând din data de 04.05.2020 se lansează apelul de proiecte aferent Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritara 2, Prioritatea de investiții 2.2 – Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor, dedicat investițiilor IMM-urilor în regiunile Sud-Est, Sud Muntenia și Sud-Vest Oltenia, cu un buget disponibil total de 84,58 milioane euro.

Solicitanții eligibili în cadrul acestui apel de proiecte sunt societățile comerciale care se încadrează în categoria IMM-urilor non-agricole din mediul urban, precum și întreprinderilor mijlocii non-agricole din mediul rural.

Obiectivul acestei axe prioritare îl reprezintă îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoarele competitive identificate în Strategia Națională pentru Competitivitate.

Se poate solicita finanțare pentru:
 lucrări de construire, extindere a spaţiilor de producţie/ prestare de servicii ale IMM-urilor, inclusiv a utilităţilor generale aferente;
 achiziţionarea de echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, mobilier, echipamente informatice, birotică, de natura mijloacelor fixe;
 achiziţionarea de instalaţii/ echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile (alternative) de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare;
 achiziţionarea de active necorporale: brevete, licențe, mărci comerciale, programe informatice, alte drepturi şi active similare. Sunt eligibile și investiții în realizarea de instrumente de comercializare on-line a serviciilor/produselor proprii;
 implementarea procesului de certificare/recertificare a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice, sistemelor de management al calității, mediului sau sănătății;
 activități specifice procesului de internaţionalizare (participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, misiuni comerciale).

Contribuția programului la finanțarea unei investiții este de maximum 70% din valoarea eligibilă a investiției, iar valoarea finanțării nerambursabile trebuie să fie cuprinsă între 200.000 și 1.000.000 euro.

Pot primi finanțare doar investițiile realizate în regiunile:
 Sud-Est ( județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea) – buget disponibil: 27,94 milioane euro;
 Sud-Muntenia ( județele Argeș, Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Ialomița, Călărași) – buget disponibil: 38,67 milioane euro;
 Sud-Vest Oltenia ( județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea) – buget disponibil: 17,97 milioane euro.

Proiectele pot fi depuse, prin intermediul aplicației MySMIS, termenul limită fiind 4 iunie 2020!

Informaţii suplimentare: attila.szekely@ccibv.ro
Persoană de contact: Szekely Attila – Manager Departament de Consultanţă

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Apel de proiecte lansat spre consultare

Economic, , , , , , ,

Camera de Comerț și Industrie Brașov, vă face cunoscut noul apel de proiecte lansat spre consultare – POR .1.1.C, axa prioritara 1, prioritatea de investitii 1.1, Operațiunea C- IMM sau IMM în parteneriat cu ITT pentru investiţii de transfer tehnologic.

Prin program se urmărește promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea investițiilor în dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, precum și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor-pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de producție avansate și de primă producție, în special în domeniul tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general.

Operațiunea C – Investiţii pentru IMM-uri pentru includerea în piață/comercializarea unor produse/procese/servicii noi sau semnificativ imbunătățite pentru piața de profil, în urma aplicării unor soluții inovative sau în urma preluării unor rezultate ale cercetărilor în domeniile de specializare inteligentă

Obiectivul programului: Creşterea inovării în firme prin susţinerea entităților de inovare şi transfer tehnologic în domenii de specializare inteligentă
Pentru realizarea activităților în cadrul proiectelor propuse este obligatorie parteneriatul sau colaborarea cu un ITT autorizat provizoriu/acreditat în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În acest sens, IMM va lua în considerarea bugetarea activităților necesare implementării transferului tehnologic și colaborarea efectivă cu ITT.

Alocarea prezentului apel de proiecte in regiunea Centru este de 4.647.942 euro.

Finanțare acordată: Intre 25.000 euro și 200.000 euro.

Rata de finantare: maximum 90% din valoarea eligibilă a investiției.

Beneficiari eligibili: IMM-uri cu ITT-uri partenere sau IMM-uri cu ITT beneficiar indirect.

Criterii de eligibilitate ale IMM:
– a desfășurat activitatea pe o perioadă corespunzătoare unui an fiscal integral înainte de depunerea cererii de finanțare
– a înregistrat profit din exploatare (>0 lei) în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare și în anul anterior acordării ajutorului de minimis
– a înregistrat un număr mediu de salariați, de cel puțin 1, în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare și în anul anterior acordării ajutorului de minimis
– a înregistrat un număr mediu de salariați, de cel puțin 1, în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare și în anul anterior acordării ajutorului de minimis
– Investiția trebuie să vizeze una sau mai multe domenii de activitate (clase CAEN) eligibile ale IMM

Criterii de eligibilitate ale partenerului ITT :
– Entitațile de inovare și transfer tehnologic (ITT) sunt acreditate/autorizate în conformitate cu OG 57/ 2002 și HG 406/2003
Entitațile de inovare și transfer tehnologic (ITT) sunt: centrele de transfer tehnologic-CTT, incubatoarele tehnologice şi de afaceri-ITA, centrele de informare tehnologică-CIT, oficiile de legătură cu industria-OLI (OLI, asimilate ca şi centre de competenţă, inclusiv hub-uri şi centre regionale), parcurile științifice și tehnologice-PST, publice sau private. Partenerul ITT are capacitatea financiară de a asigura:
– contribuţia proprie de minimum 10,00% din valoarea eligibilă a aferentă cheltuielilor proprii
– finanţarea cheltuielilor neeligibile proprii ale proiectului, unde este cazul
– resursele financiare necesare implementării optime a proiectului în condiţiile rambursării ulterioare a cheltuielilor eligibile din instrumente structurale.

Pentru situația în care solicitantul este doar IMM, este obligatorie bugetarea în cadrul cererii de finanțare a serviciilor de transfer tehnologic și achiziționarea acestora de la un ITT beneficiar indirect pe perioada de implementare a proiectului.

Eligibilitatea proiectului și a activităților

Proiectul vizează includerea în piață/comercializarea unor produse/procese/servicii noi sau semnificativ imbunătățite pentru piața de profil, în urma aplicării unor soluții inovative sau în urma preluării unor rezultate ale cercetărilor în domeniile de specializare inteligentă

A. Investiții în active corporale
– lucrări de construire/ extindere/ modernizare a spaţiilor de producţie/ prestare de servicii, inclusiv a utilităţilor generale aferente (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrică, PSI) cu scopul indeplinirii obiectivului proiectului, în limita a 40% din valoarea eligibilă a proiectului;
– achiziţionarea de echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, echipamente informatice, birotică, de natura mijloacelor fixe
– achiziţionarea de instalaţii/ echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile (alternative) de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare, în limita a 10% din valoarea eligibilă a proiectului

B. Investiții în active necorporale (cunoştinţe tehnice, brevete, drepturi de utilizare, licențe, mărci comerciale, programe informatice, alte drepturi şi active similare), strict necesare pentru introducerea rezultatelor cercetării în ciclul productiv.

C. Investiții în realizarea de instrumente de comercializare on-line a serviciilor/ produselor proprii ale IMM.

D. Investiţii de dezvoltare experimentală (dacă are personal calificat) şi/sau poate achiziţiona servicii de acest tip, astfel se concretizează rezultate obţinute din activităţi anterioare de cercetare, dezvoltare tehnică şi validare tehnică sau din idei brevetate, în scopul obţinerii unor produse noi sau pentru realizarea de noi procese.

E. Investiţii în alte activităţi de inovare: realizarea de studii tehnice (de fezabilitate) pregătitoare pentru activităţile de dezvoltare experimentală, obţinerea şi validarea drepturilor de proprietate industrial, achiziţionarea de servicii de consultanţă pentru inovare: consultanță managerială, asistență tehnologică, servicii de transfer de tehnologie, protejare și comercializare a drepturilor de proprietate intelectuală și pentru acordurile de acordare a licențelor, servicii de consiliere referitoare la utilizarea standardelor. Aceste servicii pot fi prestate de către ITT sau alte entități.

F. Investiţii în activităţile de realizare a produsului (bun sau serviciu) sau procesului: elaborarea documentaţiei de introducere în fabricaţie/ de punere în funcţiune/ de operare/ de aplicare, etc ; pregătirea de fabricaţie/ de punere în funcţiune/ de operare (experimentări, testări, încercări, analize etc); revizuirea documentatiei tehnice de introducere în fabricatie/ punere în funcţiune/ operare/ aplicare, etc; punerea în fabricaţie/ funcţiune/ operare/ aplicare (executarea şi/sau exploatarea seriei „zero” a produsului ori a instalaţiei-pilot; exploatarea rezultatului cercetării /obiectului invenţiei prin realizarea lui pe scară largă; realizarea de servicii noi/ semnificativ îmbunătăţite pentru IMM, ca urmare a aplicării modelului/ procedeului/ procesului/ metodei inovative);

Durata de depunere a proiectelor: 4 luni de la lansare.

Informaţii suplimentare precum şi consultanţă pentru realizarea documentaţiilor de finanţare pot fi obţinute la Centrul de Consultanţă al Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov: tel: 0268/547084, 0268/547073, e-mail: sorina.blejan@ccibv.ro, attila.szekely@ccibv.ro.

Credit foto: Dan Strauti

Video: YouTube

Ofertă publică de servicii în beneficiul IMM-urilor

Economic, , , , ,

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT Bucureşti are plăcerea să vă invite la evenimentul în care se va prezenta oferta publică de servicii destinate pentru IMM-uri din Regiunea Centru. În cadrul acestuia, reprezentanții IMM-urilor vor afla cum pot beneficia de servicii de cercetare din partea IMT București în condiții de cost redus cu până la 80%.

Evenimentul cu titlul “MICROSENZORI – Oferta publică de servicii TGE-PLAT în beneficiul IMM-urilor” este organizat în cadrul Proiectului “Parteneriat în exploatarea Tehnologiilor Generice Esenţiale (TGE), utilizând o Platformă de interacţiune cu întreprinderile competitive (TGE-PLAT)”, contract nr. 77/2016, POC-G, beneficiar Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT București.

Agenda întâlnirii va conține o secțiune introductivă cu informații legate despre proiectul care stă la baza acestei oferte publice, precum și o serie de informații cu privire la cele trei oportunități de finanțare prin contracte subsidiare ce asigură o reducere a costului activităților de cercetare cu până la 80% pentru potențialii beneficiari IMM.

Evenimentul se va desfaşura în data de 27 Noiembrie 2018, între orele 10 – 16, la Hotel Kolping, Sala “Kolping”, Str. Petőfi Sándor, nr. 27, Braşov (https://goo.gl/maps/3qRrAur5LDG2), participarea fiind gratuită.

Intrucat numarul de locuri este limitat la 50 de participanti, va rugam sa completati formularul de inregistrare pentru participarea dumneavoastra. Informatii suplimentare despre eveniment si formularul de inregistrare pot fi gasite la adresa:  http://www.imt.ro/TGE-PLAT/eveniment_27.11.2018.php.

Sperăm ca participarea la acest eveniment să favorizeze schimbul de informații și colaborarea dintre firmele care vor putea accesa fonduri prin intermediul proiectului TGE-PLAT și IMT București (beneficiarul proiectului).

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Finanțare nerambursabilă de la bugetul de stat prin programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici

Economic, , , ,

Camera de Comerţ şi Industrie Braşov vă informeză cu privire la faptul ca Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat va lansa Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020.

Obiectivul Programului de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, este stimularea mediului de afaceri prin crearea unor noi instrumente de promovare individuală a IMM-urilor românești care să faciliteze accesul acestora pe piețele externe și dezvoltarea de parteneriate în vederea internaționalizării.

Astfel, operatorii economici vor beneficia de susţinere financiară nerambursabilă pentru participarea la targuri sau expoziţii internaţionale pentru promovarea produselor sau serviciilor romanesti.

Prin criteriile calitative aferente prezentei sesiuni, se urmărește realizarea următoarele principii:

  1. Participarea operatorilor economici la manifestări expoziționale cu caracter internațional și de notorietate.
  2. Stimularea acțiunilor din afara pieței interne;
  3. Prezența operatorilor economici în regiunile geografice de interes strategic;
  4. Stimularea sectoarelor prioritare din Strategia de Export a României;
  5. Dezvoltarea și înregistrarea brandului propriu.
  6. Încurajarea operatorilor economici nou veniți în cadrul Programului;
  7. Creșterea indicelui DESI național (Digital Economy and Society Index) privind gradul de digitalizare al economiei și al societății.

Sesiunea de depunere a proiectelor se desfasoara in intervalul 17.09.2018 ora 10 –  24 septembrie 2018, ora 10:00

Bugetul alocat prezentei sesiuni de depuneri cereri de înscriere este în valoare de 7.800 mii lei.

Valoarea alocaţiei financiare* nerambursabile de tip sprijin forfetar aferentă prezentei sesiuni, pe tipuri de activități:

  1. Participare la târguri și expoziţii cu caracter internaţional organizate în statele membre ale Uniunii Europene și în țările terțe, cu stand de prezentare a produselor/ serviciilor – 000 lei
  2. Participare la misiuni economice internaționale – 000 lei

*Operatorii economici nu sunt limitați la o singura participare pe sesiune de aplicare și tip de activitate.

Informaţii suplimentare precum şi consultanţă pentru realizarea documentaţiilor de finanţare pot fi obţinute la Centrul de Consultanţă al Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov: tel: 0268/547 084, e-mail: attila.szekely@ccibv.ro; razvan.ialomitianu@ccibv.ro.

Credit foto: Dan Strauti

Oportunități de finanțare de la bugetul de stat pentru IMM-uri

Economic, , , , , , ,

Camera de Comerţ şi Industrie Braşov vă informeză cu privire la oportunitati de finantare pentru întreprinderile din domeniul industriei si cel al comercializării produselor şi serviciilor de piaţă.

Programul național multianual de microindustrializare, aflat în faza consultativa, încurajază şi stimulează dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în sectoare prioritare, implementat de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA), prin Direcția de Antreprenoriat și Programe pentru IMM (DAPIMM) și Agențiile pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovare a Exportului (AIMMAIPE).

Beneficiari eligibili: pot beneficia de prevederile Programului societăţile care se încadrează în categoria întreprinderilor mici sau mijlocii într-una din regiunile de dezvoltare: Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru sau în categoria microîntreprinderilor, întreprinderilor mici sau întreprinderilor mijlocii în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, care au cel puţin 1 an calendaristic de la înfiinţare la data deschiderii aplicaţiei electronice de înscriere a planului de afaceri.

Asistenţa financiară nerambursabilă maximă: 450.000 lei/beneficiar.

Valoarea grantului va reprezenta maxim 90% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului.

Cheltuieli eligibile:

  • Achiziţionarea de echipamente IT tehnică de calcul;
  • Achiziţionarea de cititoare pentru cod de bare;
  • Achiziţionarea de cântare electronice cu/fără printer pentru etichetare;
  • Achiziţionarea de aparate de marcat electronice fiscale;
  • Achiziţionarea de echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru-inclusiv software-ul aferent, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare necesare desfăşurării activităţilor pentru care a solicitat finanţare;
  • Achiziţionarea de electro şi motostivuitoare;
  • investiţiile în active necorporale referitoare la brevete de inventie, mărci de produse si servicii, software pentru comerţul on-line, software-uri necesare desfăşurării activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă;
  • Achiziţionarea de mobilier, aparatură birotică şi sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale;
  • Achiziţionarea de autoutilitare din categoria N1, N2, N3;
  • realizarea unei pagini web pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate;
  • Consultanţă pentru întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii finanţării ;
  • Achiziţionarea de spaţii comerciale de comerţ sau prestări servicii;

 

Bugetul alocat schemei de minimis pentru anul bugetar 2018 va fi de 49.949.000 lei. Prin implementarea programului în anul 2018 se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de minim 200 de beneficiari.

Informaţii suplimentare precum şi consultanţă pentru realizarea documentaţiilor de finanţare pot fi obţinute la Centrul de Consultanţă al Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov: tel: 0268/547 084, e-mail: marioara.rusu@ccibv.ro; razvan.ialomitianu@ccibv.ro;

„Revoluția fiscală” simțită la nivelul companiilor

Economic, , ,

Revoluția fiscală începută la 01 ianuarie 2018, intens comentată înainte de aplicare și deja modificată în numai 2 luni, descoperă noi disfuncționalități, odată cu încasarea primelor salarii „revoluționare” din luna ianuarie.

În România există 5,5 milioane de angajați iar la Brașov în jur de 150 mii, și, pentru ca aceștia să nu piardă bani, angajatorii trebuie să le majoreze salariile brute cu 22% pentru a compensa trecerea contribuțiilor în sarcina lor, iar termenul de transmitere a actelor adiționale la contractele de muncă, în REVISAL, este până la dată de 31 martie 2018.

Companiile mari: Nu toți angajatorii au semnat acte adiționale după transferul contributiilor, aceștia încă nu au decis dacă să majoreze salariile brute sau să rămână în continuare la aplicarea de bonificații sau prime de compensare.

IMM: O mare parte din IMM au majorat salariile brute, angajații rămânând cu același venit net , dar costurile angajatorului au crescut. Această creștere în lipsa creșterii productivității muncii și a programelor guvernamentale de investiții vor duce la închiderea unora dintre ele, în următoarea perioadă.

SRL D: Prin Ordonanța de Urgentă 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, aceste firme beneficiau de scutirea de contribuții sociale de pe partea angajatorului pentru maximum 4 salariați, în limita salariului mediu pe economie, ca bază de calcul, pentru maximum 3 ani.

Astfel că cele 2 contribuții de 15,8% la pensii și de 5,2% la sănătate, care au trecut de la angajator la angajat, apar ca un cost suplimentar, angajatorul nemai beneficiind de scutire. Chiar, cu măsurile compensatorii generale, reducerea contribuțiilor de la 39.25% la 37.25%, per total cu 2 puncte procentuale și impozitul pe venit cu de la 16% la 10%, cu 6 puncte, tot rămâne un impact de 13% la salariul brut pe care îl resimt SRL-D-urile.

Efectele schimbărilor brutale vor duce la creșterea costurilor cu forța de muncă pentru cele 41.641 societăți debutante de la nivel național și cele 1.548 din Brașov, astfel încât angajații acestora vor avea de suferit.

Dintre angajații cei mai afectați de măsura de mutare a contribuțiilor la angajat sunt salariatii din domeniul IT și cei cu jumătate de normă.

Ordonanță la ordonanță: nu a trecut mult timp de la Ordonanța de Urgenta 79/2017 privind transferul contribuțiilor de la angajatori la angajați și a apărut o altă Ordonanță de Urgență 3/2018 care ar trebui să corecteze unele efecte aberante ale aplicării actului normativ. Se observă că unele corecții au fost tratate diferențiat pentru angajatorii stat și angajatorii privați.

Angajații din IT: Transferarea contributiilor sociale pentru pensii și sănătate în sarcina exclusivă a salariatului a condus, în cazul unora dintre salariatii din IT, la scăderi de venituri. Pentru ei, scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10% nu a reprezentat un câștig, pentru că ei oricum erau scutiți de impozit. Prin urmare, dacă angajatorul nu le crește salariile, transferul acestor contribuții îl suportă acum din propriul net.

Angajații cu timp parțial: În cazul în care contribuțiile de asigurări calculate asupra salariului salariatului cu contract part time, sunt mai mici decât contribuțiile de asigurari stabilite potrivit O.U.G. nr. 79 diferența se plătește de către angajator, obligând angajatorul să suporte diferența dintre suma de 665 lei care ar fi trebuit să fie reținuta de la salariat și suma de 500 lei care trebuie suportată de acesta.

În afara creșterii financiare cu costurile salariale, costurile suplimentare pentru modificarea softurilor contabile şi încheierea noilor contracte de muncă a mai apărut și disconfortul relației dintre angajat și angajator prin explicarea angajatului ce reprezintă efectiv aceasta trecere a contribuțiilor și cum poate fi sau nu afectat venitul sau net.

Credit foto: Dan Strauti

Oportunități de finanțare nerambursabilă prin programul de Internaționalizare

Economic, , , , ,

Camera de Comerţ şi Industrie Braşov vă informeză cu privire la publicarea normelor schemei de ajutor de minimis ale Programului de Internaționalizare.

Programul de internaționalizare este un program de susținere a internaționalizării operatorilor economici români prin crearea unui cadru favorabil pentru valorificarea posibilităților actuale de dezvoltare economică a României și stimularea mediului de afaceri.

Programul urmărește crearea unor noi instrumente de promovare individuală care să faciliteze accesul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) românești pe piețele externe, valorificarea potențialului productiv al acestora, precum și reducerea decalajului de informații pe piață, servicii de consultanță și instruirea IMM-urilor românești față de cele din Uniunea Europeană.

Beneficiari eligibili: societăţile comerciale (microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii) organizate în baza Legii  nr. 31/1990, ale caror produse sunt fabricate in România, iar serviciile sunt prestate de operatori economici autohtoni, și fac obiectul comercializării lor pe o piață externă.

Prin programul de internaționalizare se susțin următoarele tipuri de activități:

  • Participări individuale la târguri și expozitii internaționale, organizate în străinătate, cu stand propriu; (în limita a 30.000 lei)
  • Participări individuale la misiuni economice organizate în străinătate; (în limita a 15.000 lei)
  • Crearea identității vizuale a unui operator economic român ( marcă, siglă, slogan) specifice expunerii la târguri și expoziții internaționale, ori pentru diseminarea materialelor de promovare pe piețele externe; (în limita a 000 lei)
  • Realizarea unui site pe internet/aplicație pentru mobil, pentru prezentarea activității solicitantului și a produselor promovate; (în limita a 10.000 lei)
  • Participări la cursuri de pregătire, în domeniul tehnicilor de comerț exterior, a instrumentelor de promovare a produselor/serviciilor pe piețele externe; (în limita a 5.000 lei)
  • Documentare- studii de piață externă. (în limita a 10.000 lei)

Asistenţa financiară nerambursabilă maximă este de 50.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta  90% din valoarea cheltuielilor eligibile. Bugetul programului de internaționalizare în anul bugetar 2017 este de 5 milioane de lei.

Foto: Dan STRAUTI