Arhive etichete: Muzeul de Arta

Pânze. Penelul şi acul la Muzeul de Artă

Pânze. Penelul şi acul la Muzeul de Artă

„Pânze. Penelul şi acul la Muzeul de Artă” este un proiect iniţiat de Grupul Şezătoare în Şcheii Braşovului, având ca parteneri Muzeul de Artă din Braşov şi pagina La pas prin Braşov.

Am ales să celebrăm femeia de ziua ei într-un mod inedit, dar şi cu rost. Proiectul, primul dintr-o serie, desfăşurat în expoziţia permanentă (Galeria Naţională) de la Muzeul de Artă din Braşov are ca element central pânza, prezentată în două moduri: pe de o parte pictată de artişti români consacraţi, iar pe de cealaltă ţesută şi cusută de femei. Scopul nostru este acela de a face cunoscute, prin fotografii, lucrări de artă care conţin elemente legate de portul tradiţional şi în acelaşi timp costumul popular specific anumitor zone, îmbrăcat de 11 femei şi fete, membre ale Şezătorii din Şcheii Braşovului.

„Maternitate”, Ion Irimescu (1903 – 2005)

Doamna Anca Florescu-Bratei poartă un costum vechi de pădureancă, din zona Hunedoarei. Ia este confecționată din pânză groasă de cânepă cu in, necesară în climatul răcoros al zonei. Broderia bogată este lucrată cu fir gros de lână, care iese în relief și cu accente de bumbac. Din punct de vedere cromatic, specific zonei este fondul roșu și modele în culori vii pentru fete/tinere și mirese, fond negru cu modele în culori vii pentru tinerele măritate, iar pe măsură ce femeia înaintează în vârstă, predomină negrul. Ia prezentată este o ie cu poale, în care partea superioară e obținută din patru bucăți de pânză strânse la gât cu o bentiță ornamentată. Pe mânecă se întinde un ornament foarte bogat, în „tăblie” care se termină cu 5 – 6 cm mai sus de îndoitura mâinii. Alături de el se mai află un rând îngust de cusătură, care se continuă până la terminarea mânecii.

Mâneca este strânsă cu o bentiță ornată la fel ca cea de la gât, de unde pleacă un volan denumit „fodor”, cu un ornament îngust pe margine. Punctele de cusătură sunt ațește/ înfoiat (mai ales pe mânecă), butuci, cruci și la fir (mai mult pe piept). Motivele sunt geometrice, iar simbolurile sunt solare: „ochi”, „romb”, „vârtelnița” (fiind negru pe negru nu prea se distinge), „calea ocolită”. Fiind o ie veche, dantela cu care se termină mâneca este mai îngustă și mai discretă decât la iile noi. De asemenea, poalele se termină și ele cu o dantelă îngustă, albă. Peste poale se poartă două oprege negre, din lână aspră, decorate cu dantelă. Cea din spate este mai lată decât cea din față.

Costumul s-ar completa cu ceapsa pentru cap, un cojoc de piele bogat brodat, o pereche de opinci cu vârf înalt și o legătură de chei (pentru legarea fertilității, într-o zonă minieră unde nu erau de dorit mulți copii) și o salbă de bani la gât.

„Doina”, Sever Frenţiu (1931 – 1997)

Doamna Rafila Săracu poartă un costum popular din zona Sibiu, satul Armeni, moștenit de la bunica, având vechimea aproximativă de 85 ani. Costumul este format din:

a. Ie cusută pe pânză albă de bumbac, țesută în război, cu motive tradiționale românești – viţa de vie şi trifoiul – cu arnici negru. Pe mâneci şi piept, la râuri este folosit punctul de cusătură denumit „ciocănele” sau punctul de Sălişte. Mâneca este largă și se termină cu dantelă neagră;

b. Poalele (fusta) sunt din pânză albă de bumbac cu inserții de dantelă albă;

c. Două crătinţe sau fote, față – spate, țesute în război din lână neagră, cu model cu fir auriu. Crătinţele au dantelă pe margine. Cea din față se termină cu franjuri din mătase;

d. Cheptar (pieptar) din catifea neagră.

„Portrete cubiste”, Eftimie Modâlcă (1936 – 1991)

Costumul doamnei Gabriela Clinciu este din zona Bran, satul Poarta. Are vechimea de 140 ani, a fost lucrat de bunica maternă a doamnei și dăruit apoi din mamă în fiică. Marama este din borangic cu motive florale și este specifică zonei de munte. Ia cu altiţă este din pânză de casă țesută la război și cusută cu arnici şi cu fir metalic. Tunica din catifea este cusută cu mărgele, cu motive florale și cosmomorfe. Fota este alcătuită din două pulpane și este țesută într-o singură foaie, cu unele vărgi roșii din lână vopsită iar celelalte vărgi cu mătase albă și galbenă cu motiv floral de munte. Brăcia este țesută la război cu fire de lână cu șiraguri.

„Ţărancă”, Nicolae Grigorescu (1838 – 1907)

Straiele românești de sărbătoare ale femeilor din Șcheii Brașovului, purtate de doamnele Lia Stănescu și Erika Dumbrăveanu sunt constituite din ciupag, o cămașă de borangic, dantelă sau tul (tulle) brodat, cu mâneci largi, prinse la încheietură cu manșete de catifea brodate cu fir, numite „pumni”, o fustă de brocart (sucnă sau sumnă) şi un laibăr din același material. Laibărul este bordat cu sponci, un fel de nasturi cu rol decorativ.

Acestea sunt lucrate în tehnica filigranului din fir de argint aurit, cu pietre semiprețioase încastrate. Ținuta este completată de un brâu cu paftale din argint aurit, prevăzut cu douăsprezece nafte din argint aurit. Naftele, elemente cu rol decorativ dispuse pe cingătoare din loc în loc, sunt compuse din șapte până la nouă piese diferite sub formă de rozetă, suprapuse. De brâu, femeile măritate poartă prinsă o fundă din panglică Jacquard, cu motive florale.

Alte podoabele ale femeilor din Șchei care completează ținuta de sărbătoare erau salbă, inelul și cerceii cu briliante. În trecut, femeile măritate purtau pe cap un batic prins pe un conci, peste care se așeza o maramă din borangic.

„Deal”, Horia Bernea (1938 – 2000)

„Uimire”, Petre Abrudan (1907 – 1979)

Straiele tradiționale pe care le poartă doamna Elena Dănilă sunt moștenite și au fost cusute și țesute de femei destoinice din familie, din Bucovina, respectiv comuna Bogdănesti, județul Suceava. Ţinuta este compusă dintr-o cămașă dreaptă, fără încreț, realizată din pânză țesută la război și cusută cu fir alb de mătase, poale cu colțișori, catrință încinsă cu o bârneață și traistă traditională țesută la război, cu baieră în culorile tricolorului.

„Fată la pârâu”, Octav Băncilă (1872 – 1944)

Domnişoara Andrada Ghiţoc prezintă portul săsesc de femeie măritată din Ţara Bârsei, care, datorită materialului folosit (catifeaua), are o tentă patriciană orășenească.

1. Pe cap, săsoaicele măritate poartă o căiță cu raze sau bonetă cu raze, confecţionată din tüll, numită „Haube” în germană. De ea este atașată o fundă cu panglici, de obicei din mătase și catifea, brodate cu fir auriu sau policrom, care atârnă pe spate.
2. Cămașa albă are de obicei încreț la gât și la mânecă este foarte înfoiată, voluminoasă. De-a lungul ei are broderie spartă sau dantelă lucrată în casă. Peste cămașă poartă un laibăr/pieptar din catifea neagră cu broderie aurie sau policromă.
3. Fusta de culoare neagra este plisată mărunt, iar deasupra se poartă un șurț alb din tüll cu elemente floarale brodate.
4. La brâu pe cingătoarea de alamă sunt prinse reliefuri împodobite cu pietre (cristale de sticlă, peruzele, pietre semiprețioase).
5. Funda din catifea, care atârnă peste pieptar este atașată de gât și este brodată cu fir auriu sau policrom.

„Portretul Annei Maria Closius” (1742 – 1772), Anonim (Secolul XVIII)

Ana Limbăşan poartă un costum de fetiţă din zona Sibiu. Ia sau cămașă este cusută cu arnici negru, pe pânză de casă, cu râuri în punct de Sălişte şi motive florale, pe mâneci şi piept. Mâneca se termină cu dantelă croşetată iar bentiţa de la gât este cusută cu fir metalic auriu. Poalele au dantelă aplicată iar cele două crătinţe sunt din postav negru, cu dantelă aplicată orizontal şi de jur împrejur.

„Pe gânduri”, Nicolae Grigorescu (1838 – 1907)

Doamna Georgiana Limbăşan poartă o ie reprezentând zona Mehedinţi, cusută cu arnici negru pe pânză de casă, cu motive geometrice (romb), coarnele berbecului, motive vegetale (frunze), încreţ decorativ cu motive solare şi cu râuri costișate pe mâneci, piept şi spate. Vâlnicul, tot din Mehedinţi este țesut în război, din bumbac şi mătase.

„În ogradă”, Ion Theodorescu-Sion (1882 – 1939)

Doamna Gabriela Bularca poartă un costum popular vechi din zona Argeş, compus din ie, poale, fotă şi brâu, pe care l-a readus la viaţă. Ia şi fota sunt ţesute în război, cu motive geometrice. La mâneci, ia se termină cu un model croşetat, în aceeaşi culoare cu cel ţesut. Fota este dintr-o bucată, iar poalele au dantelă albă, croşetată la partea inferioară. Brâul tricolor este ţesut.

„Ţărancă torcând”, Nicolae Grigorescu (1838 – 1907)

Doamna Antonela Lungu este îmbrăcată cu piese de port popular din Oltenia, zonă etnografică care cunoaşte o mare diversitate de tipuri de costume. Piesa principală este cămaşa cu altiţă, cusută pe pânză albă, cu motive mărunte, din fire de culoare vişinie şi albastră, cu râuri pe mânecile largi, terminate de asemenea cu un motiv cusut. La gât, pânza este strânsă cu o bentiţă, iar gura cămăşii este despicată. Vâlnicul, numit şi „opreg creţ” se îmbracă de la talie în jos, are înfăţişarea unei fuste încreţite şi este realizat dintr-o ţesătură de lână, dreptunghiulară, ornamentată cu vărgi subţiri, din fir metalic, în sens vertical, dar şi o bordură orizontală, la partea inferioară. Iarna, costumul cu vâlnic reprezintă ţinuta de sărbătoare, iar vara se poartă două catrinţe dreptunghiulare, numite „opreg îngust”. Brâul tricolor este ţesut.

„Cu acul”, Nicolae Grigorescu (1838 – 1907)

 

Grupul Şezătoare în Şcheii Braşovului

Credit foto: Dan Strauti

Expoziția „Ingo Glass – Formă, lumină, culoare, spațiu”

Muzeul de Artă Brașov organizează în perioada 11 octombrie-1 decembrie 2019 expoziția Ingo Glass – Formă, lumină, culoare, spațiu”. Expoziția, reunind lucrări din ultimele decenii de creație, este însoțită de un album care prezintă viața, evoluția și caracterul original al creației lui Ingo Glass, îngrijit de istoricul de artă Vasile Duda.

Expoziția se deschide la Brașov după ce anul acesta a mai fost organizată la Bistrița și Chișinău. Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 11 octombrie, ora 18.00, cu participarea domnului dr. Ingo Gerhardt Glass și a domnului dr. Vasile Duda, consultant științific al expoziției, la sediul Muzeului de Artă Brașov din B-dul.Eroilor nr. 21 (lângă Hotel Capitol). Expoziția poate fi vizitată de publicul brașovean până în 29 noiembrie 2019.

Originar din România, dr. Ingo Gerhardt Glass este unul dintre reprezentanții de frunte ai abstracționismului din cadrul postavangardei europene. Sculptorul, reprezentant al artei concrete și conceptuale, ne propune un demers estetic bazat pe marile sinteze ale avangardei în care cele trei forme geometrice de bază se află în armonie cu culorile primare.

În creația sa elementele abstracte alcătuiesc structuri tridimensionale, generând o simbolistică originală, prin intermediul căreia artistul comunică lumii impresii și idei. Arta sa sculpturală invită la descoperirea și înțelegerea conceptelor fundamentale ce definesc existența umană.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Programul metamuzeal „Muzeul de artă vine la tine!”

,,Muzeul de Artă Braşov desfășoară începând din 20 septembrie 2019 programul metamuzeal „Muzeul de artă vine la tine!”, prin care muzeul își propune să-și promoveze oferta culturală și valorile de patrimoniu păstrate în colecția sa în rândul locuitorilor orașului Brașov.

În acest scop, Muzeul de Artă Braşov va organiza timp de 6 luni un stand promoțional în zona intrării în centrul comercial Coresi Shopping Resort dinspre bulevardul 13 decembrie, cuprinzând 8 reproduceri pe pânză după capodopere din expoziția permanentă a muzeului, „Galeria Națională”.

Mulțumim pe această cale conducerii Coresi Shopping Resort pentru sprijinul generos acordat. Totodată, pe parcursul lunii octombrie 2019, în fiecare weekend, Muzeul de Artă Brașov va fi prezent cu standuri promoționale în 4 din cartierele orașului (Gării, Răcădău, Astra, Tractorul). Cu prilejul prezenței în centrul comercial Coresi Shopping Resort și cartierele orașului vor fi distribuite flyere de promovare,” precizeaza Drd. Radu Popica, Manager ,,Muzeul de Artă Braşov”,  in comunicatul remis La pas prin Brasov.

O incursiune inedită în istorie! Noaptea Muzeelor 2019 la Muzeul de Artă Brașov

Sâmbătă, 18 mai 2019, Muzeul de Artă Braşov organizează evenimentul Noaptea Muzeelor 2018. Între orele 18.00-24.00 va putea fi vizitată expoziţia temporară „Portretul în colecția de pictură a Muzeului de Artă Brașov 1599-1918”, o incursiune inedită în istoria Braşovului şi a Ţărilor Române, expoziţie organizată în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie Brașov.

Vizitatorii care vor trece pragul muzeului vor avea prilejul, prin intermediul a două panouri, să se fotografieze în postura unor patricieni brașoveni din secolul XVIII.

Program de vizitare: 18.00 – 24.00. Accesul în muzeu este permis până la ora 23.30. Intrare gratuită.

Expoziția „Portretul în colecția de pictură a Muzeului de Artă Brașov 1599-1918”

Muzeul de Artă Brașov organizează în perioada 10 mai – 23 iunie 2019, în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie Brașov, expoziția „Portretul în colecția de pictură a Muzeului de Artă Brașov 1599-1918”.

Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 10 mai 2019, ora 13.00, la sediul Muzeului de Artă Brașov din B-dul. Eroilor nr. 21 (lângă Hotel Capitol). Expoziţia va fi deschisă de „Noaptea Muzeelor” (intrare gratuită), sâmbătă, 18 mai 2019.

Expoziția prezintă colecţia de portrete a muzeului, de la cel mai vechi portret păstrat în cadrul său (Portretul lui Valentin Hirscher, 1599) până la portrete din anii de început ai secolului XX. Expoziția reuneşte o selecție reprezentativă de portrete, de la portretele patriciatului săsesc din Braşov, portretele de factură neoclasică-academistă şi Biedermeier specifice secolului XIX, până la portretele realizate de maeștri ai artei românești (Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian) și importanți artiști brașoveni (Hans Mattis-Teutsch, Friedrich Miess).

Portretele expuse invită la o călătorie în timp, ce prilejuiește întâlnirea cu personalități ale vremii, de la patricienii braşoveni la reprezentanții elitelor din Țările Române.

Obiectele împrumutate din colecţia Muzeului Județean de Istorie Brașov scot în evidenţă aspecte semnificative legate de personalităţile portretizate, dar şi aspecte ale vieţii cotidiene din epoca realizării portretelor.

Video: YouTube

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Despre expoziţia „Ex-Libris Brâncuși”

Expoziția Ex-Libris Brâncuși este parte integrantă a simpozionului ce poartă numele renumitului artist, manifestare ce se desfăşoară atât pe teritoriul ţării noastre, cât şi în străinătate, pe durata unui deceniu, începând din anul 2016. Proiectul este derulat de Uniunea Artiştilor Plastici din România, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara – Facultatea de Arte şi Design şi Universitatea „Ovidius” din Constanţa – Facultatea de Arte, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, reunind lucrările a peste 200 de artişti plastici (graficieni, pictori, sculptori, ceramişti etc.) din România, Bulgaria, Republica Moldova, Ungaria, Serbia și Turcia, dar şi alte personalități culturale. Prin lucrările incluse în expoziție, artiştii implicaţi in proiect îi aduc un omagiu lui Constantin Brâncuși.

Expoziția a mai fost deschisă la: Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa, Muzeul de Artă Tulcea, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi Bucureşti, Centrul UNESCO Bucuresti, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, Palatul Culturii Iași, Muzeul de Artă Târgovişte, Muzeul de Artă Târgu Jiu, Muzeul Vasile Pârvan Bârlad, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Cetății și Orașului Oradea.

Participanți:

Anamaria Amariei, Gheorghe I. Anghel, Ion Anghel, Iulius Apostol, Mihaela Apostol, Claudiu Argeșeanu, Cezar Atodiresei, Andi Badea, Ștefan Balog, Marius Barb, Andrei Barbu, Deniz Bayav, Laura Bătrînu, Marieta Besu, Andreea-Diana Bogdan, Dinela Brândușa Privache, Bogdan Breza, Mara Breza, Cătălina Bucur, Aurel Bulacu, Cătălin Mihai Burtea, Lucian Butucariu, Ștefan Câlția, Dinu Câmpeanu, Otilia-Maria Canavra, Răzvan Caratănase, Gheorghe Caruțiu, Lavinia Cernagor, Valeri Chakalov, Alexandra Chioriu, Mihaela Magdalena Cioară, Anca Ciofârlă, Andrei Ciubotaru, Florin Ciubotaru, Ion Codrescu, Gabriel Cojoc, Raluca-Andreea Cojocaru, Mihaela Constantin, Nicoleta Constantinescu, Mălina Crăciun, Horia Cristina, Ovidiu Croitoru, Adrian Curcan, Nicoleta Danciu, Elena Dăscălescu, Doru Deliu, Simona Dimache, Ana-Maria Dinu, Anca-Elena Drăgan, Răzvan-Petrișor Dragoș, Doru Drăgușin, Andreia Drăniceanu, Ana Duminică, Mircia Dumitrescu, Zamfir Dumitrescu, Ștefan-Claudiu Dumitru, Darie Dup, Reka-Csapo Dup, Gheorghe Fărcășiu, Zoltan Ferencz, Anca Filip, Mihaela Florescu, Daniela Frumușeanu, Vasile Fuiorea, Maria Gardin,  Elena Gheorghinoiu, Georgeta Gheorghinoiu, Florin Gheorghiu, Iliana Gheorghiu, Monica Ghițescu, Alexandru Godeanu, Alexandru Grecu, Toni Grigoruță, Mihaela-Maria Gruianu, Cristian Guță, Mirela Hagiu, Valeriu Herța, Bogdan Hojbotă, Ofelia Huțul, Costel Iacob, Ivanov Ilia Iankov, Andreea Ifrim, Daniela Teodora Ionescu, Felicia Ionescu, Ovidiu Ionescu, Oana Isar, Kerem Işcanoğlu,  Alexandra Ivanov, Ibrahima Keita, Emilia Kiss, Gabi Kovacs, Ion Ladea, Elena-Daniela Lângă, Simona-Maria Lazăr, Grigore Leșe, Adelina Lețu, Rodica Lomnășan, Loretta-Băluță Lorincz, Adriana Lucaciu, Larisa Lungu, Catalin Magdăliniș, Luca Maiorescu, Livia Manciu, Florian-Chelu Mandeva, Mihail Mănescu, Constantin Mârzea, Bogdan-Ștefan Matei, Bogdan Mateiaș, Romana Mateiaș, Roxana Maximoiu, Emanoil Mazilu, Andra Marișoiu, Mioara Mitu, Christiana Narcisa, Ioana Nechita, Florentina Neculae, Vasile-Pop Negreșteanu, Marina Nicolaev, Laura Nicolescu, Anton Nistor, Irina Novitchi, Iulian Olteanu, Anne-Maria Orban, Muslum Ozcan, Mihaela Pancrat, Rareș Pantea, Carmen Ileana Paraschivescu, Valter Paraschivescu, Zerrin Pehlivan, Cosmin Paulescu, Emilia Persu, Gabriela Petre, Gabriel Pintilie, Adrian Pîrvu, Zoe Pop, Mircea Popa, Ioana Predescu, Adam Puslojic, Eva Radu, Alexandru Rădvan, Romeo Răileanu, Eugen Raportoru, Alexandru-Cuciuc Romanescu, Sinziana-Cuciuc Romanescu, Andrei Romocean, Adriana-Maria Ropotan, Ruslan Roșca, George Doru Roșoga, Lelia Rus, Andreea-Monica Ruse, Ionuț Rusen, Mariea Petcu, Sandra Potamian, Diana-Crăița Savopol, Elena Scutaru, Marcel Scutaru, Matei Șerban, Alexandru Șerbănescu, Ferenc Sikcodi, Gabriel Smoleac, Mihaela Socolovski, Ovejan Sofia, Eusebio Spînu, Adriana Stănei, Elena-Surdu Stănescu, Sebastian Ștefănescu, Ela Stoica, Nicolae Stoica, Silvia Stoica, Anastasia Stoiciu, Florin Stoiciu, Silvia Suciu, Cornel-Crinu Șurlea, Cosmin Șusu, Cornel Tache, Lucian Țăran, Cristian Tarbă, Cristian Țârdel, Daniel-Apostu Teodorescu, Andreea-Apostu Teodorescu, Carmen Tepșan, Napoleon Tiron, Ion Tițoiu, Tudor Tițoiu, Andreea-Marina Tofoleanu, Mihai Tugearu, Babagean Turan, Daniela Țurcanu, Cătălin Ursachi, Adorian Vică, Aurel Vlad, Marian Voinea, Ercan Yilmaz, Marilena Zahiu.

Video: YouTube
Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Expoziţia „Ex-Libris Brâncuși”

Consiliul Județean Brașov și Muzeul de Artă Braşov organizează în perioada 1 martie – 28 aprilie 2019 expoziţia „Ex-Libris Brâncuși” ce reunește lucrările a peste 200 de artiști plastici – graficieni, pictori, sculptori, ceramiști din România, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, Serbia și Turcia, fiind un tribut adus „maestrului Infinitului”.

Expoziția beneficiază de participarea unor personalităţi precum Grigore Leşe, Ştefan Câlţia, Mircia Dumitrescu, Aurel Bulacu, Alexandru Ghilduş, Bogdan Hojbotă, Napoleon Tiron, Costel Iacob şi Mihai Tugearu. Proiectul expozițional este desfășurat în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici din România, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara – Facultatea de Arte şi Design şi Universitatea „Ovidius” din Constanţa – Facultatea de Arte, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.

Echipa de proiect: Dr. Florin Stoiciu – manager de proiect; Lect. univ. Dr. Răzvan-Constantin Caratănase – curator general; Drd. Anastasia Stoiciu – curator general

Curator Muzeul de Artă Brașov: Drd. Radu Popica.


Video: YouTube
VIA: pagina de facebook a evenimentului

Evenimentul: Finisajul şi lansarea catalogului de expoziţie

Finisajul şi lansarea catalogului de expoziţie  „Un secol de artă brașoveană. 1815-1918”

Muzeul de Artă Brașov organizează finisajul şi lansarea catalogului de expoziţie „Un secol de artă brașoveană. 1815-1918” vineri, 2 noiembrie 2018, ora 13.00, la sediul Muzeului de Artă Brașov din B-dul. Eroilor nr. 21 (lângă Hotel Capitol). Evenimentul îşi propune să readucă în atenţia publicului braşovean expoziţia „Un secol de artă brașoveană. 1815-1918” şi să prezinte catalogul de expoziţie.

Catalogul de expoziţie „Un secol de artă brașoveană. 1815-1918” reuneşte rodul cercetărilor întreprinse cu privire la arta plastică şi fotografia braşoveană din această perioadă, oferind şi un bogat suport vizual.

Studiile incluse în catalog, semnate de drd. Radu Popica şi Camelia Neagoe, prezintă evoluţia artelor plastice și a artei fotografice la Braşov în intervalul cuprins între Congresul de la Viena (1815) şi Marea Unire (1918). Personalităţile marcante ale artei braşovene a timpului sunt Mişu Popp, Constantin Lecca, Wilhelm Kamner şi Friedrich Miess, iar în fotografie se remarcă Samuel Herter, Leopold Adler şi Carl Muschalek.

Coperta catalog

Amănunte pe: http://muzeulartabv.ro/Evenimente

Expoziția „Pinacoteca Bucureştiului – Un proiect interbelic”

Muzeul de Artă Braşov găzduieşte în perioada 8 iunie – 2 septembrie 2018 expoziţia „Pinacoteca Bucureştiului. Un proiect interbelic”, un proiect expozițional al Muzeului Municipiului București. Vernisajul va avea loc vineri, 8 iunie 2018, ora 13.00, la Muzeul de Artă Braşov, B-dul Eroilor nr. 21 (lângă Hotel Capitol).

Itinerarea expoziţiei „Pinacoteca Bucureştiului. Un proiect interbelic” este menită să valorifice istoricul înfiinţării uneia dintre primele instituţii publice muzeale bucureştene de artă – Pinacoteca Municipiului Bucureşti, fiind un memento adresat atât promotorilor acestui proiect instituţional interbelic, cât şi primilor donatori importanţi care au contribuit la îmbogăţirea nucleului patrimonial deţinut de municipalitate. Pe simezele expoziţiei figurează valoroase opere de pictură aparținând maeștrilor artei românești (Mișu Popp, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady etc.), prin care este reiterat profilul originar al colecţiei Pinacotecii Bucureşti, potrivit comunicatului transmis La pas prin Brasov.

Itinerarea proiectului expoziţional Pinacoteca Bucureştiului – Un proiect interbelic este menită să valorifice istoricul înfiinţării uneia dintre primele instituţii publice muzeale bucureştene de artă – Pinacoteca Municipiului Bucureşti, fiind un memento adresat atât promotorilor acestui proiect instituţional interbelic, cât şi primilor donatori importanţi care au contribuit la îmbogăţirea nucleului patrimonial deţinut de municipalitate.

Pinacoteca Municipiului Bucureşti a fost deschisă pentru public în data de 29 noiembrie 1933, ca instituţie afiliată municipalităţii bucureştene, cu scopul de a concentra într-un singur loc public colecţia deţinută, astfel încât aceasta să contribuie la formarea şi consolidarea apetenţei pentru cultură a publicului capitalei. La inaugurare au fost prezenți, alături de primarul Dem I. Dobrescu (promotorul proiectului), pesonalităţi precum Constantin Argetoianu, Liviu Rebreanu, Anastase Simu, Alexandru Tzigara-Samurcaş, Emanoil Bucuţa, Oscar Han, Ion Jalea, Marcel Iancu, George Oprescu, Petre Iorgulescu-Yor (custodele Pinacotecii), Dimitrie Gusti, ce alcătuiau protipendada artistică și culturală a epocii.

Acest moment festiv a fost încununarea demersurilor primarului Dem I. Dobrescu, susținute de donațiile făcute de Magdalena Marin, văduva artistului Filip Marin, Elena Movilă, văduva magistratului Ioan Movilă şi nu în cele din urmă, de Jana (Ioana) Urseanu, care a donat în 1933 primăriei casa în care locuise alături de soţul ei, amiralul Vasile Urseanu (astăzi Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”), spre a deveni  „[…] adăpost de artă și prilej de înălțare sufletească”. Astfel, remarcăm importantul rol deţinut de aceste femei, care au contribuit prin donarea colecţiilor de artă deţinute la perpetuarea memoriei soţilor decedaţi.

În 1932, Emilia Margareta Marin a donat Pinacotecii Bucureşti o colecţie de lucrări de pictură şi sculptură semnate de soţul său Filip Marin (1865 – 1928), absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti (1887 – 1890), cu studii artistice completate la Paris şi Roma, continuate printr-o carieră de pedagog artistic la Școala de Arte Frumoase din București şi la Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti.

Elena Movilă a donat municipalităţii bucureştene în 1937 colecţia în care a investit cu multă pasiune soţul ei, magistratul Ioan Movilă, completând astfel fondul deţinut de Pinacoteca Municipiului Bucureşti cu lucrări de artă românescă şi europeană, care  în 1939 cuprindea 250 de lucrări.

Veţi regăsi pe simezele acestei expoziţii valoroase opere de pictură ce reiterează profilul originar al colecţiei Pinacotecii Bucureşti şi al expunerii acesteia din Casa Amiral Urseanu, între 1933 şi 1950, cu lucrări provenite atât din colecţiile Filip Marin şi Ioan Movilă, cât şi din donaţiile oferite de Societatea Tinerimea Artistică,  Automobil Clubul Român, cărora li se adaugă achizițiile făcute de-a lungul timpului de Direcția Culturală a Primăriei. Prin recurs la entitatea inaugurală a Pinacotecii, acest proiect expoziţional reuneşte creaţii reprezentative ale artiştilor români din perioada modernă. Astăzi patrimoniul Pinacotecii Bucureşti însumează aproximativ 5500 de opere de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă.

Pinacoteca Bucureşti – Din 1933 păstrăm vie pasiunea pentru artă!

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov