Arhive etichete: Ziua Culturii Naționale

Mihaela Malea Stroe „Intersectări: Floare albastră și Crăiasa Zăpezii”

Să asociezi un poet român, fie el și „ultimul mare romantic european”, cum îl consideră G. Călinescu pe Mihai Eminescu, unui prozator danez – H. C. Andersen – celebru în special prin basmele pe care le-a scris, pare o aventură literară ușor riscantă. O paralelă între o poezie de iubire – „Floare albastră” – și un basm cult – „Crăiasa zăpezii” – așijderi. Dar, dacă textele îngăduie apropieri și oferă puncte de intersectare, de ce nu?!

Înainte de-a purcede la demersul comparatist, se cuvine o precizare: nu voi opera cu interpretarea consacrată (prezentă în manuale de literatură română), conform căreia, în „Floare albastră”, el reprezintă geniul, spiritul net superior, iar ea chemarea telurică, vicleană, seducătoare. A o asimila pe copila ingenuă, visătoare și jucăușă din poezie unui prototip de curtezană versată este total impropriu. La fel, a-l cataloga pe tânărul (mai plauzibil – adolescentul!) din „Floare albastră” un geniu neînțeles mi se pare mult exagerat, el neavând nici pe departe complexitatea lui Hyperion din amplul poem filosofic sau profunzimea bătrânului dascăl din „Scrisoarea I”. Însăși întoarcerea propriei priviri, analitic, asupra unui moment anterior al vieții susține ideea că schimbarea de perspectivă s-a produs odată cu trecerea timpului, (a)percepția s-a limpezit ca urmare a maturizării lui și a asumării unei erori de demult („Ah! Ea spuse adevărul/ Eu am râs…” – pag. 45). Cuplul din poezie este – mai degrabă – unul inocent, asemănător celui reprezentat de Greta și Karl în basmul danez amintit. El se așază sub semnul ludicului nealterat, nicidecum sub acela al vicleniei ori al seducției, iar decorul terestru amintește, în ambele texte, de cadrul paradisiac: verdeața, codrul, trestia, foile de mure – în poezia eminesciană, respectiv grădinița improvizată, mica oază cu verdețuri și trandafiri – în basmul lui Andersen (în grădiniță se află „verdețuri de care aveau nevoie la gătit și […] câte un trandafir; era câte unul în fiecare cutie și înflorea frumos”- pag. 143).

În aceste condiții, este mai firesc să diferențiem în ambele situații principiul feminin care optează pentru cunoașterea intuitivă, afectivă (luciferică, protectoare a tainelor, în formularea lui Blaga) și principiul masculin, care optează, cel puțin temporar, pentru cunoașterea de tip rațional, rece (varianta paradisiacă, menită să spulbere misterele). Atributele angelicului aparțin, la ambii scriitori, personajelor feminine, atributele demonicului (demonic derivat, aici, de la daimon – gr. daímonas,δαίμονας – cu sensul de spirit neliniștit, cercetător, pasionat, eventual răzvrătit, nu de la diavol/drac, cuvinte cu sens strict negativ, indicând o creatură funciarmente rea) – celor masculine.

La Eminescu, tânărul „se cufundă” în stele, în nori, în „ceruri ’nalte”, altfel spus – se adâncește în înălțimi, „grămădește” în a sa gândire cunoștințe, date și informații raționale, verificabile, ignorând, pe moment, că, pentru „mititica” îndrăgostită, pe care o privește condescendent, el este sufletul, esența vitală („De nu m-ai uita, încalte/ Sufletul vieții mele”- pag. 44).

În cazul lui Karl, atracția pentru cunoașterea rațională se clarifică după ce crește atât încât copilul are voie să se joace departe de casă și îl lovesc în ochi și în inimă cioburile oglinzii diavolești care distorsionează, urâțind prin falsă reflectare, imaginea lumii și oamenilor. Din acea clipă, sufletul băiatului, respectiv latura emoțională, afectivă, „îngheață”, în schimb mintea lui devine mai sprintenă, aptă să rețină multitudine de informații și să opereze matematic, fără greș, tot felul de calcule dificile. Cunoscuții îl apreciază ca „foarte deștept”, iar el începe să fie obsedat de perfecțiune (în particular, identifică perfecțiunea în feluritele forme ale fulgilor de nea), nu mai poate savura poveștile bunicii, le sabotează taina și tâlcul vrând să le verifice, să știe cu dinadinsul dacă ce spun poveștile (inclusiv cea despre Crăiasa zăpezii) este adevărat.

Și tânărul din poezia eminesciană, și Karl, din basm, manifestă, mai mult sau mai puțin explicit, dispreț față de tot ce înseamnă sentiment și/sau expresie a emoției. Astfel, tânărul mărturisește, privind în urmă, că, atunci când fata l-a sfătuit „Nu căta în depărtare/ Fericirea ta, iubite!”, el a râs și a tăcut, considerând că ea este doar o copilă, o „mititică” (diminutiv grăitor) naivă, neștiutoare („Astfel zise mititica/ Dulce netezindu-mi părul/ […]/ Eu am râs, n-am zis nimica” – pag. 45). Karl râde, la rândul lui, de Gretchen, o ironizează pentru că o pot bucura cărțile cu flori și animale care sunt, în opinia lui, cărți neînsemnate, bune „pentru copiii de țâță” sau o disprețuiește când o vede plângând, considerând plânsul o formă de slăbiciune infantilă. Sedus și răpit de Crăiasa Zăpezii, speriat când constată că nu-și poate desprinde săniuța de sania vizitiului necunoscut care i-a făcut semne prietenești (însăși Crăiasa… incognito), el încearcă „să spună o rugăciune în gând, dar degeaba, nu-și aducea aminte decât de tabla înmulțirii” s.n., pag. 147). Rugăciunea, întrucât presupune participare afectivă intensă, nu mai poate fi rostită, amănunt ce confirmă blocajul sufletesc al băiatului; până și spaima inițială, ca formă de manifestare emoțională, dispare. Se înregistrează, în cazul lui, o biruință temporară a cifrelor/ numerelor asupra cuvintelor.

Ideea de adâncire/ cufundare în înălțimi, în nori, apare, oarecum, și în basm. Odată răpit, Karl își dorește să știe cât mai mult, iar Crăiasa îl ridică în văzduh „sus de tot, până în norii cei vineți” (pag. 142), apoi îl duce pe insula Spitzbergen (în traducere – insula munților cu vârf ascuțit, toponimul sugerând o lume care tinde spre înalt, dar, după cum ni se va dezvălui, o lume izolată, contondentă, viforoasă, întunecată, o lume agresivă, a orgoliilor și ambițiilor nemăsurate, a pretențiilor trufașe).

Opțiunea pentru cunoașterea exclusiv rațională rigidizează ființa, care devine insensibilă, incapabilă de tresăriri sufletești. Tânărul din „Floare albastră” nu intră în jocul propus de fată („Și mi-i spune-atunci povești/ Și minciuni cu-a ta guriță/ Eu pe-un fir de romaniță/ Voi cerca de mă iubești” sau „Și de-a soarelui căldură/ Voi fi roșie ca mărul,/ Mi-oi desface de-aur părul/ Să-ți astup cu dânsul gura” – pag. 45). Refuzând să spună „povești” și „minciuni” (se subînțelege: nevinovate, incluse în povești – ca ficțiuni decorative, fără efect negativ), el zădărnicește un ritual ludic al iubirii inocente, necondiționate, pe care fata îl proiectează din cuvinte și gesturi, un ritual în note șăgalnice, candide, care necesită participarea amândurora, tot așa cum, pentru a avea acces la un întreg al cunoașterii este deopotrivă nevoie de rațiune și de intuiție. „Ca un stâlp eu stam în lună!” reprezintă exteriorizarea imobilității sufletești a tânărului, urmată de plecarea fetei și sfârșitul idilei: „Și te-ai dus, dulce minune/ Și-a murit iubirea noastră” (pag.46).

Similar, Karl uită de Greta, de părinți, de bunică, iar când fetița, pornită să-l caute prin lume, îl găsește în palatul Crăiesei, băiatul „stătea neclintit și țeapăn, ai fi crezut că-i și el un sloi de gheață”(pag.166). „Stâlpul” și „sloiul” indică o aceeași păgubitoare rigiditate emoțională, fie ea autoimpusă (în poezie) ori indusă din exterior (în basm). Karl pare iremediabil pierdut, ciobul din ochi îl împiedică s-o recunoască pe Gretchen și nimic nu-l perturbă din jocul în care l-a atras Crăiasa, jocul de gheață al inteligenței: să alcătuiască, din cuburi de gheață, cuvântul „veșnicie”. Miza este eliberarea lui din mrejele viclenei Crăiese, redobândirea sinelui, dar singur, înstrăinat de cuvinte, nu izbutește.

Dacă avem în vedere ceea ce s-a spus frecvent despre tipologia feminină din poemele eminesciene, portretul „florii albastre” este angelic – părul „de aur”, ochii de culoarea cerului nemărginit. Greta are și ea trăsături angelice: părul strălucitor, cârlionțat, chipul ei „rotund și bucălat era ca trandafirul” (pag. 145). Oricum, ambele personaje sunt ființe ludice și solare, întruchipări ale candorii. În poezie, cea mai mare parte a ritualului proiectat ar urma să se desfășoare sub lumina solară, lumina lunii fiind, „în noaptea cea de vară”, veghetoarea drumului de întoarcere spre vatră, spre „al casei prag”, drum ce s-ar cuveni parcurs împreună de tinerii îmbrățișați: „ Mi-i ținea de subsuară,/Te-oi ținea de după gât” (pag. 46). În basm, după regăsirea și recuperarea lui Karl (lacrimile Gretei au virtuți exorcizante, îi „mistuie” ciobul de oglindă din inimă, apoi propriile lacrimi – pe cel din ochi și, în clipa în care băiatul își redobândește memoria afectivă, sufletul, harul lacrimilor și sinele, cuburile de gheață scriu singure cuvântul cerut de Crăiasă), cei doi, mână în mână, se îndreaptă tot spre casă, iar „pe unde ajungeau era primăvară cu iarbă verde și flori” (pag. 169).

De bună seamă, între textele puse în discuție, sunt și diferențe notabile. Îndrăgostitul din poezie pare mai degrabă dispus să-și reprime iubirea pentru „frumoasa dulce floare”, pentru „dulcea minune”. Iubirea sălășluiește în ființa lui, chiar dacă el, vanitos, refuză să răspundă îndemnului fetei în virtutea unei priorități de moment: cunoașterea rațională. Karl, după ce ochii și inima i-au fost străpunse de cioburile oglinzii vrăjitorești, pierde capacitatea de a iubi, se înrăiește, devine brutal, cârcotaș, se îndepărtează de toți cei mai înainte dragi lui, Gretei îi spune, cu duritate, că e urâtă când plânge.

În „Floare albastră” fata îi reproșează iubitului o atitudine de „absență” repetată („– Iar te-ai cufundat în stele/ Și în nori și-n ceruri nalte?”- s.n., pag. 44), îl sfătuiește să nu caute fericirea „în depărtare” și îl cheamă spre spațiul cu vădite ecouri edenice, ocrotitor al unei posibile perechi aidoma perechii primordiale. Întrucât el tace, ea pleacă, abandonează: „Și te-ai dus, dulce minune” (pag. 46). Privit retrospectiv, după ce idila s-a sfârșit, momentul impune o reconsiderare a propriei opțiuni și atitudini „absente”, disprețuitoare sau încremenite de mai demult. Este o recunoaștere matură a greșelii de odinioară, a șansei ratate („Ah, ea spuse adevărul” – p. 45, s.n.), dar tardivă, pentru că iubirea… a murit. Iar lumea, fără iubire, devine depozitara tristeții: „Floare-albastră, floare-albastră/ Totuși este trist în lume”(pag. 46). Deși respinsă, pierdută, iubirea continuă, de dincolo de sfârșitul idilei, să-l modeleze lăuntric, să-l recupereze afectiv, trezindu-i nostalgii. Este prea puțin relevant, în acest context, dacă „plecarea”, „moartea”, „abandonul” au sens propriu sau figurat, dacă există, în rădăcinile textului, un filon real, un biografem, sau dacă avem de-a face cu imaginarul poetic. Mesajul rămâne același.

În basm, Gretchen nu abandonează, nu ostenește. În pofida comportamentului ostil, urâcios, al lui Karl și a convingerii tuturor că băiatul a murit, ea străbate lumea să-l caute, trece prin tot felul de întâmplări/ probe cu valențe inițiatice (traseul pe care îl parcurge și personajele întâlnite au semnificațiile lor tainice, merită – separat – o analiză detaliată). Devotamentul ei pentru dragul prieten dispărut/rătăcit este desăvârșit. Perechea se reface prin stăruința și consecvența Gretei, iar revenirea lor, împreună, acasă, după periplul sinuos prin lume, înseamnă triumful iubirii și al inocenței, redobândirea paradisului pierdut, a spațiului dominat de lumina solară: „Erau acuma amândoi oameni în toată firea și totuși copii în inimile lor; și acum venise vara, vara caldă și binefăcătoare”(pag. 169).

„Acasă” poate desemna (atât în „Floare-albastră” cât, încă mai explicit, în basmul lui Andersen) nu doar locuința pământeană – reper important, totuși vulnerabil și efemer –, ci și lumea atemporală, a începutului perpetuu, arealul primordial, sacru, cu desăvârșire stăpânit de iubire atotcuprinzătoare și puritate. Un „acasă” biblic, intrinsec veșniciei.

Bibliografie:

1) Andersen, H.Chr., Crăiasa Zăpezii, trad. Al. Philippide și I. Cassian – Mătăsaru, colecția Biblioteca pentru toți copiii, Ed. Ion Creangă, Buc., 1974

2) Eminescu, Mihai, Poezii – Proză literară, vol. I, colecția Mari scriitori români, Ed. Cartea Românească, Buc., 1978

Mihaela Malea Stroe

 

 

De Ziua Culturii Naționale vă invităm la „REDUTA POETICĂ 2022”

După succesul on-line al ediției din 2021, sunteți așteptați în data de 15 ianuarie, de la ora 19.00, la Centrul Cultural Reduta.

Ca și anul trecut, miza acestui eveniment este de a scoate la iveală  creativitatea, versatilitatea și vitalitatea poeziei brașovene contemporane.

În 2021 au participat 10 poeți și poete care trăiesc și scriu în Brașov.

Anul acesta, organizatorii au decis să includă în spectacol și texte ale unor autori brașoveni consacrați, care din păcate nu mai sunt printre noi (Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina, Andrei Bodiu, Claudiu Mitan), dar și lecturi ale unor tineri autori care s-au format în cadrul școlii poetice de la Brașov și care, fiecare în felul lor, duc mai departe tradiția acesteia (Dósa Andrei, Ioana Zenaida Rotariu, Robert Gabriel Elekes, Denisa Păun).

Textele autorilor care nu mai sunt printre noi vor fi citite de actorul Andrei Netejoru.

Toate lecturile vor fi acompaniate muzical de trupa brașoveană Bulz Brotherz și de producătorul de muzică brașovean George Pandrea.

Filarmonica Brașov începe anul 2022 cu trei concerte!

Melomanii din Brașov se pot bucura de vești bune! În luna ianuarie, Filarmonica Brașov a pregătit o serie de concerte pentru toate gusturile.

După succesul pe care l-au avut concertele Filarmonicii Brașov de Crăciun și de Anul Nou, principala instituție de muzică din oraș propune publicului brașovean o lună ianuarie plină de evenimente muzicale noi și originale.

Seria acestora începe joi, 13 ianuarie, cu un concert de valsuri, arii și lieduri. Brașovenii și turiștii din oraș vor putea asculta piese de Johann Strauss, Piotr Ilici Ceaikovski, Franz Lehar și alți compozitori celebri. Orchestra simfonică a Filarmonicii Brașov va fi dirijată de maestrul Adrian Morar, iar soliștii serii vor fi Diana Țugui (soprană), Florin Estefan (bariton) și Hector Lopez (tenor).

A doua zi, pe 14 ianuarie, Filarmonica Brașov propune un recital intitulat ‘Un american la Paris’, cu Ciprian Dancu (clarinet), Anca Preda (pian), Attila Fazakas (contrabas) și Gabriel Barani (percuție). Recitalul este conturat în jurul muzicii lui George Gershwin prin lucrări precum ‘Un american la Paris’ sau ‘Rhapsody in Blue’. Programul va include și piese de jazz ale unor clarinetiști celebri precum Paquito d’Rivera, Benny Goodman sau Béla Kovács.

Pe 15 ianuarie, la Sala Patria va avea loc un concert dedicat Zilei Culturii Naționale. În cadrul acestuia, se vor cânta piese de compozitori români precum Dan Dediu, Anton Șuteu, Horia Moculescu și Ionel Tudor. Cei ce urmăreau pe vremuri emisiunea Teleenciclopedia vor putea asculta și piesa ‘Moment muzical din patru studii de concert pentru pian și orchestră’ de Nicolae Kirculescu, care a fost folosită în genericul emisiunii.

Luna ianuarie va continua la Filarmonica Brașov cu alte evenimente muzicale: Marți, 18 ianuarie, Gaudeamus Quartet Filarmonica Brașov® va oferi un nou recital din Integrala Șostakovici, iar pe 20 ianuarie, publicul îl va putea asculta pe violoncelistul Ștefan Cazacu, care va cânta alături de orchestra Filarmonicii Brașov, dirijată de maestrul Radu Popa.

Pe 27 ianuarie, Filarmonica Brașov va colabora cu Opera Brașov și va aduce publicului brașovean un concert dedicat aniversării lui Wolfgang Amadeus Mozart, care s-a născut pe data de 27 ianuarie 1756. Pe scenă vor urca orchestra Filarmonicii Brașov, dirijată de maestrul Steffen Schlandt; corul Operei Brașov, dirijat de Dragoș-Mihai Cohal și soliștii Aurelia Florian (soprană), Antonela Barnat (mezzosoprană), Mihai Irimia (tenor) și Dan Popescu (bas).

Luna se va încheia cu un recital de chitară Duo HESPERUS, care va avea loc tot la Sala Patria pe 28 ianuarie de la ora 19.

Biletele pentru toate concertele se găsesc la casieria Filarmonicii Brașov sau online pe bilet.ro. Mai multe informații despre acestea se găsesc pe pagina de Facebook a Filarmonicii Brașov la https://www.facebook.com/FilarmonicaBrasov.

Toate evenimentele se desfășoară în conformitate cu toate normele aflate în vigoare.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Arta în spații publice din România: lansare de carte și expoziție de artă urbană cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2022

Save or Cancel te invită, cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2022, să descoperi exemple remarcabile de artă urbană în cadrul lansării online a unei noi ediții a cărții Un-hidden Street Art in Romania și vizitând expoziția Arta în spații publice din România.

Proiectul Arta în spații publice din România promovează, în contextul Zilei Culturii Naționale 2022, arta ca actor în viața urbană și investighează regenerarea participativă a spațiului public ca spațiu cultural multi-disciplinar prin reinterpretări ale societății contemporane, invitând publicul să participe la lansarea online a ediției trei a publicației tipărite Un-hidden Street Art in Romania prin intermediul unui panel de discuție cu Pisica Pătrată, Irlo, Petre Ghiocel, autorii, urmată de retrospectivă video, și să viziteze o expoziție în spațiul public din București, compusă din planșe și lucrări originale.

Evenimentul online de lansare a cărții Un-hidden Street Art in Romania ediția trei,

Data: 15 Ianuarie 2022, 18:00 – 20:00

Loc: online, pe website-ul și pagina de facebook feeder.ro – link aici

Lansarea publicației este compusă dintr-un panel de discuție cu autorii Cristina Popa și Andrei Racovițan, fotograful Petre Ghiocel, artiștii Pisica Pătrată și Irlo, și din retrospectiva video alcătuită din 55 de montaje video making-of ale unora dintre cele mai remarcabile lucrări artistice independente din spațiul public din București, Brașov, Constanța, documentate de autori și colaboratori în perioada 2014 – 2021.

Noua ediție a cărții Un-hidden Street Art in Romania, tipărită cu sprijinul Ministerului Culturii, va fi distribuită gratuit în rețeaua Bibliotecii Metropolitane București. 

Expoziția Arta în spații publice din România

Perioada: 20 – 31 Ianuarie 2022

Loc: Lente, strada Dionisie Lupu, nr. 78, București

Expoziția este compusă din 10 planșe, dispuse la exterior, vizibile din stradă, care prezintă hărți ale artei independente din spații publice din Brașov, București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Târgu Jiu și România, și peste 20 de fotografii, lucrări de artă din spațiul public românesc, realizate de artiști precum Pisica Pătrată, Livi Po, Serebe, Sandi Bălășoiu, în cadrul proiectelor produse de Save or Cancel, și din 10 lucrări originale de Serebe, John Dot S, Pasr, iZZY iZVNE, Aeul, Nesk, Oh Boy, Krips, Homeboy LDJ și Livi Po, din colecția solicitantului, dispuse în interior sufrageriei urbane Lente.

“Arta în spații publice din România” este un proiect cultural Save or Cancel, realizat cu sprijinul Ministerului Culturii, cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2022.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Ministerului Culturii.

Parteneri: Biblioteca Metropolitană București, Lente

Parteneri media: Radio România Cultural, IQads.ro, The Institute, One Night Gallery, Revista Atelierul

Sursa si imagine; comunicat remis La pas prin Brasov

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită la Opera Brașov!

Opera Brașov, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor – filiala Brașov și Editura Creator, sărbătorește Ziua Culturii Naționale, sâmbătă, 15 ianuarie 2022! 

Sâmbătă, 15 ianuarie 2022, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm să vă bucurați de o lucrare românească foarte îndrăgită și deosebit de populară: „Crai Nou”, compusă de Ciprian Porumbescu, pe textul piesei poetului Vasile Alecsandri. Brașovul este indisolubil legat de premiera absolută a acestei operete, care a avut loc pe 27 februarie 1882, în Sala Festivă a Gimnaziului Român (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), pe o scenă improvizată. Iată marcăm și un moment aniversar: 140 de ani de la punerea în scenă a lucrării!

Opereta îmbină veselia cu poezia într-o atmosferă românească extrem de tonică și dezvoltă un mit popular care spune că luna nouă poate aduce fericirea celor îndrăgostiți. Lucrarea este, de fapt, o glumă, în care un ispravnic este păcălit de doi tineri, ajutați de țăranii de la munte.

Anica, chiar nepoata acestui dregător, și Leonaș fug de acasă pentru a se căsători, dar sunt căutați de către ispravnic și jandarmi. Apărați de Dochița și de Moș Corbu, ei reușesc să se ascundă pentru ca, în final, Ispravnicul să îi și logodească.

În distribuție, soliștii Operei Brașov: Maria Catrina – Anica, Mădălina Bourceanu – Dochița, Dan Popescu – Moș Corbu, Alexandru Aghenie – Bujor, Mihai Irimia – Leonaș, Lorand Cristian – Ispravnicul. Soliști balet: Chisako Ota, Dorin Mirea. Își dau concursul Orchestra, Corul și Baletul Operei Braşov. La pupitrul Orchestrei Operei Brașov se va afla maestrul Mircea Holiartoc. Regia artistică este semnată de Anda Tabacaru. Scenografia: Rodica Garștea. Dirijor cor: Dragoș-Mihai Cohal. Coregrafia: Nermina Damian. Asistent coregrafie: Ramona Mezei. Asistent regie: Silvia Papadopoulos. Regie scenă: Dan Antipa.

Preț bilet: 30 lei

În aceeași zi, de la ora 17.00, în Foaierul Operei Brașov, are loc decernarea premiilor Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România. Participă: Adrian Lesenciuc, președintele Filialei și Laurențiu-Ciprian Tudor, președintele juriului. Anual, Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România acordă, în urma jurizării, premiile Opera Omnia, Cartea anului și Premiul de debut pentru cele mai reprezentative lucrări literare. Juriul acestei ediții a fost alcătuit din scriitorii: Laurențiu-Ciprian Tudor (președinte), Daniela Șontică, Camelia Crăciun și Carmen Gheorghe (filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor), respectiv Violeta Savu (filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor). În continuarea acestui eveniment, de la ora 17.30, tot în Foaierul Operei, se va desfășura o dezbatere pe tema romanului „Balada” de Adrian Lesenciuc, la care vor lua cuvântul preotul Constantin Necula, scriitor și Anda Tabacaru, regizor artistic.

Când cea mai frumoasă poveste de dragoste nu-i are drept eroi pe Romeo și Julieta, ci pe marele compozitor Ciprian Porumbescu și pe iubita lui, Berta, când trista întâmplare biblică a dreptului Iov care pierde aproape totul, dar nu-și pierde sufletul, se repetă, cu preotul Iraclie, tatăl lui Ciprian, în rolul prearăbdătorului sfânt, când istoria, puterea, lăcomia și religia complotează împotriva oamenilor, dar Ciprian și tatăl său Iraclie rămân demni și neînfrânți, povestea ce le cuprinde e mai mult decât ficțiune.

Bazat pe biografia familiei Porumbescu, cu două personaje centrale, Iraclie și Ciprian, romanul «Balada» este tulburător prin puritatea iubirii și a demnității care înving diferențe, discriminări, abuzuri”, ne mărturisește Adrian Lesenciuc, autorul „Baladei”. 

Biletele pentru spectacolul cu opereta „Crai Nou”, cât și pentru restul evenimentelor Operei Brașov din luna ianuarie se pun în vânzare de miercuri, 5 ianuarie 2022, ora 10.00, atât online, pe site-ul www.bilet.ro, cât și la sediul Operei Brașov din str. Bisericii Române nr. 51. Program Casierie: Luni – Vineri 10 – 17 şi cu o oră înainte de începerea spectacolelor (în cazul în care rămân bilete disponibile).

Informații se pot obține la telefon: 0268-419380. 

În stagiunea 2021 – 2022, accesul copiilor la spectacolele de operă și operetă este permis începând cu vârsta de 7 ani!

Participarea la evenimentele Operei Brașov este permisă pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, pentru persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv pentru persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 48 de ore – în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 44 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare. Certificatul verde va fi însoţit de un act de identitate.

Desfăşurarea spectacolelor este permisă conform reglementărilor legale în vigoare cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a sălii.

Pe toată durata desfășurării spectacolelor, purtarea măștii este obligatorie! Va fi respectată distanțarea între scaune. Vă rugăm frumos, în cazul în care prezentați simptome de infecție respiratorie, să rămâneți acasă pentru a nu vă pune în pericol nici pe dumneavoastră și nici pe ceilalți participanți la eveniment. Vă mulțumim pentru înțelegere! 

Evenimente desfășurate cu sprijinul Primăriei Municipiului Brașov.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Vibrații eminesciene: „O, mamă…”, interpretează Adrian Munteanu

Poem scris de Eminescu în primăvara anului 1880. Poetul Adrian Munteanu vă invită să reascultați vibrațiile unice ale trăirilor eminesciene.

O, mamă…

O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi
Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi;
Deasupra criptei negre a sfântului mormânt
Se scutură salcâmii de toamnă şi de vânt,
Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău…
Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.

Când voi muri, iubito, la creştet să nu-mi plângi;
Din teiul sfânt şi dulce o ramură să frângi,
La capul meu cu grijă tu ramura s-o-ngropi,
Asupra ei să cadă a ochilor tăi stropi;
Simţi-o-voi odată umbrind mormântul meu…
Mereu va creşte umbra-i, eu voi dormi mereu.

Iar dacă împreună va fi ca să murim,
Să nu ne ducă-n triste zidiri de ţintirim,
Mormântul să ni-l sape la margine de râu,
Ne pună-n încăperea aceluiaşi sicriu;
De-a pururea aproape vei fi de sânul meu…
Mereu va plânge apa, noi vom dormi mereu.

Sursa versuri: versuri.ro

Video: YouTube

Ziua Culturii Naționale sărbătorită la Brașov

Vineri, 15 ianuarie, se împlinesc 171 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, dată la care, începând cu anul 2010,  se sărbătorește și Ziua Culturii Naționale. Pentru a marca aceste două evenimente importante pentru identitatea culturală a țării noastre, instituțiile de cultură din subordinea Municipalității, cele din subordinea Consiliului Județean, dar și instituții culturale private, organizează o serie de evenimente. Din păcate, din cauza pandemiei, marea majoritate a acestor evenimente se vor desfășura on-line.

,,Suntem la început de an și în 15 ianuarie, ca în fiecare an, România sărbătorește Ziua Culturii Naționale, sărbătorește nașterea marelui poet Mihai Eminescu. Brașovul, în această situație stranie prin care trece întreaga omenire, marchează Ziua Culturii Naționale printr-o serie de evenimente derulate atât de instituțiile aflate în subordinea primăriei sau a Consiliului Județean, cât și evenimente organizate de entități private. Este vorba de cel puțin 9 evenimente, care se vor desfășura bineînțeles on-line, deoarece, din păcate, încă nu putem avea evenimente cu public.

Este un moment important pentru România, un moment important pentru Brașov, deoarece cultura în sine și dezvoltarea culturii într-un mod organizat și coerent va contribui cu siguranță la dezvoltarea orașului, atât din punct de vedere al societății, cât și din punct de vedere economic” a declarat Horia Mihail, consilierul primarului Allen Coliban în domeniul culturii.

Lista evenimentelor organizate de Ziua culturii naționale 

Opera Brașov și Filarmonica Brașov

Opera Brașov a programat în data de 15 ianuarie, recitalul de muzică românească „ Pe-o gură de rai…”, eveniment cultural realizat în colaborare cu Filarmonica Brașov. Protagoniștii acestui recital sunt soprana Mădălina Bourceanu, violonistul Bogdan Costache și pianista Lioara Frățilă, iar prezentarea evenimentului aparține Simonei Manole. Evenimentele vor fi transmise online, pe canalul de youtube al Operei Brașov și pe pagina de Facebook a instituției.

Teatrul Sică Alexandrescu

Teatrul Sică Alexandrescu va marca această zi prin realizarea unui material video – remember – care să conțină declarații și momente artistice. Materialul va fi disponibil publicului pe pagina de Facebook, site (https://www.teatrulsicaalexandrescu.ro/) și canalul de YouTube al instituției.

Teatrul pentru copii Arlechino       

De ziua Ziua Culturii Naționale, Teatrul Arlechino va organiza prima ediție a ”Zilei Porților Deschise ale Teatrului Arlechino”, ocazie cu care se va realiza un tur virtual al teatrului, cu o scurtă prezentare istorică a Teatrului Arlechino, o prezentare a păpușilor și povestea conceperii unui spectacol. Asta, deoarece copiii și părinții, învățătoarele, educatoarele și elevii care obișnuiau să vină la spectacolele acestui teatru doreau și erau curioși să știe ce se întâmplă în spatele scenei. Vor fi organizate tururi, pornind de la scenă (spectacol) prin cabina actorilor, sala de repetiții până în atelierul unde se confecționează păpușile.

„Turul virtual” va fi difuzat pe pagina de facebook. Prezentarea va fi făcuta de una dintre păpușile teatrului.

Centrul Cultural Reduta     

Centrul Cultural Reduta va prezenta, în data de 15 ianuarie 2021, la ora 19.00, spectacolul de poezie și muzică dedicat Zilei Culturii Naționale și poetului național Mihai Eminescu, ”Când însuși glasul gândurilor tace”, spectacol realizat de actrița Daniela Nane și pianista Ioana Maria Lupașcu. Spectacolul va fi difuzat pe canalul de youtube și pe pagina de facebook ale Centrului Cultural Reduta.

Muzeul Casa Mureșenilor

Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov va transmite online, pe pagina de facebook a instituției, un recital de muzică și poezie dedicate Zilei Culturii Naționale, în data de 15 ianuarie 2020, ora 11.00.

Program:

– poezia „În zădar în colbul școlii”, de Mihai Eminescu, în interpretarea lui Valeriu Sebastian (12 ani), acompaniat la pian de Valeriu Emilia Maria, care va interpreta melodia „Vals lent”, de F. Chopin;

– poezia cu „Cu penetul ca sideful”, de Mihai Eminescu, în interpretarea lui Valeriu Emilia Maria (11 ani), acompaniată la pian de Valeriu Sebastian, care va interpreta melodia „Preludiu”, de T. Pahulski;

– melodia „Dans popular moldovenesc” va fi interpretată la pian, la patru mâini, de către Valeriu Sebastian și Valeriu Emilia Maria.

Uniunea Junilor       

Junii Brașovului vor sărbători Ziua Culturii Naționale prin organizarea evenimentului „ Un an din viata unui June Tânăr”.

Evenimentul va avea loc, vineri 15 ianuarie 2021, la Casa Junilor, de pe strada Prundului nr.1, cu începere de la ora 16.00.

Evenimentul va cuprinde :

  • Expoziție cu bunuri materiale din patrimoniul personal al membrilor Grupului Junilor Tineri;
  • Ora 18 – Invitat special Preot Prof.Dr. Vasile Oltean , care ne va vorbi despre Ziua Culturii Naționale și despre Junii Tineri;
  • Videoproiecții cu activitățile Junilor Tineri, filmulețe scurte cu membrii Grupului Junilor Tineri, despre experiențele prin care trece un June Tânăr;

 Dorim ca evenimentul să fie și online, pe pagina oficială de facebook a Junilor: (7) Junii Brasovului | Facebook. 

Asociația Libris și Uniunea Scriitorilor      

Asociația Culturală Libris, în parteneriat cu Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România, Librăria „Șt.O. Iosif” și Editura Creator, organizează în data de 15 ianuarie 2021, începând cu ora 16.30, dezbaterea online (găzduită pe platforma Zoom), intitulată: „Ziua Eminescu. Ziua Culturii Naționale”. Invitați: Adrian Lesenciuc, Radu Bata, Laurențiu-Ciprian Tudor, Claudia Motea, Cosmin Neidoni, Silvana Enache. Moderator: Augusta Oniță. 

Asociația Artessentia

Va participa la suita de evenimente dedicate Zilei Culturii Naționale cu o acțiune video online, în 9 părți, constituită din interviuri luate artiștilor vizuali participanți la Salonul de Iarnă, organizat în cadrul Galeriei 9, între 22 Decembrie 2020 – 31 Ianuarie 2021 și prezentat online. Videoclipurile vor face cunoscută publicului, viziunea artiștilor referitoare la aportul propriu la mediul cultural vizual local și național, precum și conceptul individual asupra importanței existenței acestui mediu în relație cu actul artistic, în decursul perioadei de pandemie, precum și conceptul lor despre importanța existenței acestui mediu în relație cu actul artistic în general. Videoclipurile vor fi prezentate online pe: facebook.com/Galeria9BV și instagram.com/galeria9.bv .

Asociația Unveiled

În 15 ianuarie va fi gazda unui eveniment online, un maraton artistic, în care sunt invitați artiștii care sunt parte din comunitatea Unveiled. Vor fi live session-uri, susținute independent, cu fiecare artist în parte, și se vor difuza clipuri video-uri înregistrate în prealabil. Obiectivul este de a promova arta locală, de a susține artiștii brașoveni și de a le oferi oportunitatea de a interacționa cu publicul de care suntem siguri că le este foarte dor.

Video: YouTube

Foto remise de Primaria Brasov

Sursa: comunicat transmis la pas prin Brasov

Ziua Culturii Naționale: ,,Când însuși glasul gândurilor tace…”, eveniment online

Centrul Cultural Reduta își începe activitatea în mediul on – line prezentând primul eveniment din anul 2021 ,,Când însuși glasul gândurilor tace…”, în data de 15 ianuarie, de la ora 19.00, pe canalul Youtube și pe pagina de Facebook.

Mihai Eminescu a avut un loc aparte în sufletul brașovenilor, motiv pentru care îi invităm pe spectatori să fie alături de noi în mediul on – line și să-și petreacă seara de vineri, sărbătorind Ziua Culturii Naționale ziua nașterii poetului național alături de actrița Daniela Nane și de pianista Ioana Maria Lupașcu.

Mihai Eminescu a avut un loc aparte în sufletul brașovenilor, motiv pentru care îi invităm pe spectatori să fie alături de noi în mediul on – line și să-și petreacă seara de vineri, sărbătorind Ziua Culturii Naționale ziua nașterii poetului național alături de actrița Daniela Nane și de pianista Ioana Maria Lupașcu.

Simțim prezența poetului național Mihai Eminescu la Centrul Cultural Reduta, deoarece poetul de geniu a venit la poalele Tâmpei alături de trupa de teatru a lui Mihail Pascally care a susţinut în secolul XIX mai multe reprezentanții în unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cultură din Brașov.

Îndrăgostit iremediabil de acest oraș, dar şi de tradiţiile pitoreşti locale, Eminescu a compus poezia „Învia-vor voievozii” , în care face referire la Biserica Sfântul Nicolae din Şchei şi la obiceiurile junilor Braşovului.

Vă invităm la spectacolul ,,CÂND ÎNSUȘI GLASUL GÂNDURILOR TACE…” în data de 15 ianuarie 2021, de la ora 19.00, pe canalul Youtube și pe pagina de Facebook.  Va fi o seară dedicată poeziei pe acordurile magice ale pianului.

,,CÂND ÎNSUȘI GLASUL GÂNDURILOR TACE…” a fost înregistrat la Domeniul Manasia,  o bijuterie de patrimoniu unică în peisajul Bărăganului.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Recital 100% românesc, de Ziua Culturii Naționale

Opera Brașov, în parteneriat cu Filarmonica Brașov, vă oferă, de Ziua Culturii Naționale, Recitalul vocal-instrumental „Pe-o gură de rai”, un recital 100% românesc, atât prin creațiile muzicale propuse și versurile ce stau la baza acestora, cât și, de ce nu, prin interpreții care vi le vor oferi – tineri artiști ai celor două instituții amintite. Așadar, vineri, 15 ianuarie 2021, de la ora 18.30, vă invităm, online, pe pagina  de Facebook și pe canalul oficial de YouTube, Opera Brasov, pentru a urmări acest eveniment extraordinar.

Protagoniștii acestui recital sunt: Mădălina Bourceanu – soprană, Bogdan Costache – vioară și Lioara Frățilă – pian, care vă propun, spre audiție, lieduri ale compozitorilor Tiberiu Brediceanu, Gheorghe Dima, Nicolae Bretan, Eugen Doga, Sabin Păutza, Virgil Mihăilescu, precum și arii din operete românești: „Lăsaţi-mă să cânt” de Gherase Dendrino, „Ana Lugojana” şi „Plutaşul de pe Bistriţa” de Filaret Barbu, „Amorul mascat” de Ion Hartulary-Darclée sau „Valurile Dunării” de George Grigoriu. Dintre creațiile instrumentale nemuritoare nu va lipsi celebra „Baladă pentru vioară şi pian op. 29” scrisă de Ciprian Porumbescu. Prezentarea evenimentului va fi făcută de Simona Manole.

Vă invităm, cu drag, de Ziua Culturii Naționale, să vă bucurați de sonorități românești, pe versuri de Mihai Eminescu, Veronica Micle, Constantin Paiu, Toma Istrati, prin intermediul cărora spiritul și simțirea autohtone vă vor încălzi sufletele în acest moment de o deosebită semnificație, în aceeași zi în care aniversăm nașterea marelui poet național, Mihai Eminescu.

Eveniment desfăşurat cu sprijinul Primăriei Municipiului Braşov.

Parteneri transmisiune: Coresi Shopping Resort, Știrile Transilvaniei

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

La mulți ani istorici dar buni, Casa Sfatului!

Astăzi aniversăm 600 de ani de la atestarea documentară a Casei Sfatului din Brașov. ,,Actul de naștere” datează din 23 decembrie 1420 și se păstrează la Arhivele (Sfatului) Naționale din Brașov.

Documentul istoric a fost emis de Adunarea districtului Țării Bârsei, din care făceau parte Magistratul (Sfatul) orașului Brașov, juzii târgurilor Râșnov, Codlea, Feldioara și Prejmer, precum și reprezentanții celorlalte nouă comune săsești ale ,,provinciei și districtului [Țării] Bârsei”. În document se menționează că reprezentanții breslei blănarilor brașoveni –,,așa cum obișnuiau să facă și strămoșii lor în toate timpurile”– au îngăduit să se construiască o cameră deasupra bolții și pivniței lor situate în mijlocul pieții orașului ca loc pentru acordarea dreptății și ședințele Sfatului (Magistratului/Primăriei).

În schimb, Adunarea districtului Țării Bârsei se angaja să construiască acoperișul clădirii și să-l întrețină pe propria sa cheltuială.

Potrivit regretatului arhivist brașovean Gernot Nussbächer, următoarea mențiune despre Casa Sfatului din Brașov apare în anul 1503, deci abia la începutul secolului următor, în Socotelile orașului Brașov, unde clădirea este menționată sub denumirea de ,,Praetorium”.

2021, anul unui nou început

În prezent, Casa Sfatului este proprietatea Primăriei Municipiului Brașov și este administrată de către Muzeul Județean de Istorie Brașov, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Brașov.

Conform Hotărârii nr. 416/31.07.2020 a Consiliului local al Municipiului Brașov și a contractului de administrare nr. 1756/18.08.2020 încheiat între Primăria Municipiului Brașov, reprezentată de primar George Scripcaru, și Muzeul Județean de Istorie Brașov, reprezentat de manager Nicolae Pepene, începând cu anul 2021, muzeul are cadrul administrativ potrivit pentru investiții și reamenajarea expoziției permanente.

Astfel, aniversarea a 600 de ani de atestare documentară înseamnă nu numai expoziții aniversare, derulate de-a lungul anului 2021, mai ales în Piața Sfatului. Conducerea muzeului consideră că proiectul aniversar cel mai important este cercetarea și apoi restaurarea picturii murale din Casa Sfatului, investigarea preliminară a picturii istorice fiind deja făcută încă din anul 2017 de către Kiss Lorand, cel mai experimentat expert în pictura istorică transilvăneană.

Vă așteptăm de Sărbători la Casa Sfatului!

Pentru a împărtăși bucuria aniversării istorice cu toți brașovenii și oaspeții orașului nostru, vizitarea Casei Sfatului este gratuită, fără excepții, începând de astăzi, 23 decembrie 2020, până pe 16 ianuarie 2021, Ziua Culturii Naționale, inclusiv.

Primul ,,dar” aniversar a fost primit chiar astăzi și a fost oferit de către Muzeul Național Cotroceni prin expoziția „Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești”, Casa Sfatului fiind între primele locuri din țară în care este prezentată expoziția de fotografie istorică.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov