Ziua Internațională a Poeziei – Adrian Munteanu – Videosonet 56: „La masa mea de scris”

Poetul este un rug aprins. Patima de a se cunoaște și a se mărturisi este sinonimă cu viețuirea.
În funcție de starea sa și de acumulările temporale, imaginea sinelui în relație cu universul se plasează într-o zonă de tensiune sau de împăcare.
Izbânda este doar în cazul onestității și nu a contrafacerii.
LA MASA MEA DE SCRIS
La masa mea de scris un vers se zbate
Să îşi urzească rostul şi făgaşul.
Mi-a răscolit peceţile trăpaşul,
Gemând viclean prin văi însângerate.
Pe strâmte căi nu-mi e de-ajuns lămpaşul
Arzând în glia stearpă flori presate,
Când focul viu nu vrea să se arate
De-atâta somn ce-a invadat imaşul.
Verbul curat într-un ungher se-ascunde
Şi-abia târziu vocala a decis
Un gând tihnit şi sobru să inunde
Ca să-l zidească-ntr-un altar promis.
Plumbul noros dintr-un creion pătrunde
În beznele cuvântului nescris.
Video: YouTube