Adrian Munteanu -Videosonet 57: „Luciri de săbii”

Lupta contrariilor, așa ar putea fi definită zbaterea continuă pentru determinarea locului poetului în spațiul zidirii prin cuvânt, potrivit datelor sale interioare. E în fapt o pendulare, ca un semn perpetuu de întrebare, între zi și noapte, între Nu și Da, între surâs și mâhnire, între…

Neliniștea eternă este starea cea mai productivă. Neimplicarea ucide vibrația.

LUCIRI DE SĂBII

Nu mă reţine tihna de tămâie,
Statornic reazem, când, străin de ceată,
Mă vreau pe culmea-n orizont vegheată
De nori ce-ncing văzduhu-n sacre brâie.

Iubesc furtuna din nimic creată,
Răgazului tăcut punându-i frâie
Şi-mprăştiind pe ninse căpătâie
De brazi plecaţi năluci subţiri de vată.

Robit mă dau, în vis şi desfătare,
Vântoaselor ce m-au ademenit
Strivind în tropot lujeri de uitare

Dar mă-nspăimântă focul înteţit,
Luciri de săbii frânte-n depărtare
Şi mă întorc să aţipesc smerit.

Adrian Munteanu

Video: YouTube

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.