Adrian Munteanu: „Salcie plecată” – Sonetoterapie

SALCIE PLECATĂ

Sunt între oameni salcie plecată,
Trunchi fără vlagă aşteptând tăierea.
S-a prefăcut în fiere acră mierea
Şi în ocară vorba măsurată.

Poverile mi-au biruit puterea,
Prea multe valuri m-au supus deodată.
Nădejdea e-n uitare preschimbată
Şi-n vifor slut se pierde adierea.

O clipă doar de-aş întrerupe gândul
Acestor spaime ce te fac să cazi,
Ca să mai dau o şansă pentru blândul

Zefir pornit în taină printre brazi,
Aş zăbovi senin să-mi vină rândul,
Mi-aş aminti de mine, cel de azi.

(„Casa fără ziduri, Sonete 2”, Arania, 2006)

Adrian Munteanu

Video: YouTube