Adrian Munteanu, un sonet pe zi: „Nimic nu fac” (text și interpretare)

NIMIC NU FAC

Înviorat, slobod a nopţii trenă,
Mă spăl cu teama zorilor, devreme;
Să fiu păzit, mă ung cu vagi dileme
Şi-arunc anoste vorbe în arenă.

Ştiute obiceiuri şi sisteme
Devin actori pe o trufașă scenă
Şi cad în valul devenit sirenă
Ce peste ţărmuri toropite geme.

Nimic nu fac s-alung din jur arestul
Plăcerilor strivite de pervaz.
Aceluia ce sunt, surpându-i lestul,

I le-aş zvârli pe toate în obraz,
Ca să-mi sfinţesc în gest şi-n trup protestul
Dac-aş putea o clipă să fiu treaz.

(„Tăcerea clipei, Sonete 1”, Arania, 2005)

Adrian Munteanu
 https://www.facebook.com/groups/soneteadrianmunteanu/
http://www.usrbrasov.ro/adrian-munteanu/