Sonetoterapie: „Pe sub ocean”, de Adrian Munteanu

PE SUB OCEAN

Pe sub ocean nisipul se-mpreună
Cu focul din adâncuri de planetă,
Dar eu mă văd, în matca mea concretă,
Sigur şi calm, departe de furtună.

Cutremure prefac pământ în cretă,
Dar eu înalţ palate până-n lună
Şi vreau să dau o frunză drept arvună
Pentru un zbor gigantic de cometă.

Mă las condus de visuri şi plăcere
Şi mai rămân la umbra unui vers.
Un simplu junghi mă-nvăluie-n tăcere,

O piatră mă împiedică la mers,
Debil mă lupt cu orice adiere,
Dar mă mai cred stăpân pe univers.

(„Tăcerea clipei, Sonete 1”, Arania, 2005)

Video: YouTube

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.