Arhive etichetă: Junii Brasovului

Festivalul Național de Folclor „Flori de mai”

Ansamblul folcloric studențesc Junii Brașovului al Casei de Cultura a Studenților Brașov organizează pe data de 31 mai Festivalul Național de Folclor „Flori de mai”.

Locație: Teatrul „Sică Alexandrescu” Brașov (Teatrul Dramatic), intre orele: 18:00 – 21.00.
Intrarea este gratuită!

Participanți:

  • Ansamblul folcloric studențesc „Ardealul” al Ccs Sibiu;
  • Ansamblul folcloric studențesc „Doina Carpaților” al Ccs Iași;
  • Ansamblul folcloric studențesc „Marțișorul” al Ccs Cluj;
  • Ansamblul folcloric studențesc „Plaiuri Prahovene” al Ccs Ploiești;
  • Ansamblul folcloric studențesc „Junii Brașovului” al Ccs Brașov, împreună cu orchestrele și soliștii lor.

VIA: pagina evenimentului

Casa Junilor: expoziția „Identitate națională, eleganță și vestimentație la românii din Brașov (1700-1939)” – galerie foto

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Societatea Junilor Brașovecheni și Asociația Șcheii Brașovului, a deschis expoziția itinerantă „Identitate națională, eleganță și vestimentație la românii din Brașov (1700-1939)” la Muzeul Casa Junilor din Brașov.

„Hainele românești au avut mereu o funcție de reprezentare și au jucat un rol însemnat la sărbătorile și la ceremoniile în care au fot implicați Junii și locuitorii din cartierele românești Șchei și Brașovechi în ultimele trei secole. Această funcție de reprezentare a asigurat conservarea și transmiterea acestui tip de port tradițional până în zilele noastre,” a declarat istoricul dr. Alexandru Stănescu.

Expoziția va fi deschisă în perioada 5 mai –  9 iunie 2019 și va putea fi vizitată între orele 11.00-17.00,  cu excepția zilelor de sâmbătă și de duminică.

Curator expoziție: dr. Alexandru Stănescu.

Credit foto: Dan Străuți

Coborârea Junilor în Cetate

Duminica Tomii, 5 Mai, este binecunoscută ca fiind ziua în care are loc tradiționala paradă călare a Junilor din Șchei Brasovului și Brașovul Vechi. Aceasta sărbătoare constituie cel mai însemnat eveniment tradițional al comunității brașovene, unul dintre rarele momente când publicul are ocazia să vadă cetele Junilor, cu cai frumos împodobiți cu șalanguri, cu juni îmbrăcați în costumele tradiționale, considerate a fi cel mai bogat și frumos port tradițional din România.

Sărbătoarea Junilor începe în jurul orelor 11:00 în Piața Unirii, când va avea loc plecarea Junilor spre Cetate. Junii vor urma traseul devenit tradițional în ultimul deceniu : str. Brâncoveanu – Barițiu – Piața Sfatului – Mureșenilor – bd. Eroilor – Republicii – Piața Sfatului – Apolonia Hirscher – str. Porții Șchei – Prundului – Piața Unirii – Pe Tocile – Podul Crețului – Pietrele lui Solomon.

În jurul orelor 14:00 Junii ajung la Pietrele lui Solomon, descalecă, apoi cânta Troparul Invierii și joacă hora Junilor, îndeplinind astfel vechile ritualuri stabilite de tradiție.

VIA: @juniibrasov

Mersul junilor la Strochit

Mersul junilor la Strochit, în a doua zi de Paşti. Pentru a oferi braşovenilor o mărturie despre cum era organizat „strochitu” de către juni în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, redăm întreg fragmentul privind Lunea Paştilor din lucrarea etnografului Pitiş.

Cu excepţia petrecerii din Ţimăn, obiceiul s-a conservat cu mare acurateţe: „A doua zi de Paşti, adică în Lunea Paştilor, Junii se îmbracă frumos, că au să meargă pe la fete după ouă. Altă dată se îmbrăcau după cum era portul pe atunci, de umblau unii şi cu opinci; dar acum umblă cu cizme ori şi cu papuci (ghete) şi cu cioareci şi cu cămaşă albă şi călcată, scoasă peste cioareci şi cu şpenţăle, pe piept cu ceaprazuri şi cei cu dare de mână cu nasturi de argint, la unii suflaţi cu aur. Acum şpenţălele sunt răscroite nemţeşte, dar mai înainte vreme ele erau făcute sadea, adică croite dintr-una.

În cap sunt Junii cu pălării şi mai ales cu pălării de mătase şi păroase. După ce se gătesc frumos în Lunea Paştilor de dimineaţă se rânduiesc de merg la biserică, unii în Prund şi alţii la biserica de pe Tocile şi când ies oamenii şi muierile din biserică, Junii stau pe la uşi cu pălăriile de strâng crăiţari, care cât vrea să le dea, apoi se strâng cu toţii la vătaf ori în vreo cârciumă, cum e la Sterică din Prund, de-i zicea mai nainte „La dulap”, că era dulapul de se dădeau oamenii în el. Şi acolo armaşii îşi cer din feciori pe care-i vor şi pe care nu i-au luat armaşii îi ia vătafii că el trebuie să ia ce nu iau armaşii şi se fac aşa trei părţi şi împart şi pe lăutari în trei, dar pe surlaş îl ia întotdeauna vătaful şi se rânduiesc care pe unde să meargă întâi: unii pe Tocile, alţii pe Cacova şi alţii pe Costiţă, şi după ce isprăvesc pe la un loc, merg şi prin celelalte locuri.

Şi cât umblă după ouă, lăutarii le cântă marşul: „Marşul Junilor când vin după ouă”. Şi se duc după ouă pe la case pe unde sunt fete, pe la gazde bune, pe la rude, aşa ceva, pe la case pe unde vor şi pe unde-i primeşte, că dacă n-are de gând să-i lase, închide poarta şi dacă încearcă şi văd că-i închisă, merg mai departe. Unde-i lasă, când intră în casă, dă: „Cristos a înviat” şi cei din casă le mulţumesc şi-i poftesc la masă să şadă şi le aduc pe tavă ouă roşii câte patru, câte cinci, ori câte şase perechi şi Junii le iau pe toate şi le pun în cârpe, că au cârpe mari legate-n colţuri, le pun oăle-n ele de le duc acum băieţii, dar mai înainte vreme le duceau tot din Juni.

Unde este fată mare, apoi fata mare duce Junilor ouăle pe tavă şi Junii, dacă sunt mai poznaşi, încep către fată să zică ba că cutare ou nu e înroşit bine, ba că cutare nu e fiert bine, ba că celălalt e cu pui în el, de văd şi ei ce răspunde fata, că fetii i se face ruşine cât o ţin să ia ouăle de pe tavă şi Junii o ţin înadins de se uită bine la ea de o văd bine.

La gazde mai bune îi cinsteşte cu colac şi cu rozol ori cu vin, cum era mai înainte că acum s-a scornit de-i cinsteşte cu dulceaţă, că zice că e mai „indilicatu”. Şi cât stau Junii în casă de iau cinste, lăutarii cântă hora şi la unele case, unde le place Junilor, se şi joacă căte-o horă, apoi îşi iau sănătate şi merg mai departe şi la plecare se despart cu câte o glumă de râd”. 

De Gh. I. Pitis, 1894, Tipografia Aurel Muresianu

Text si imagine preluate de pe pagina @comoarascheienilor

Ziua Nationala alaturi de Juni, in Piata Unirii

Depunere de coroane și serviciu Te Deum în Piața Unirii  alături de Junii din Şcheii Braşovului şi Braşovechi

Sâmbătă, 1 Decembrie 2018, Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi  îi invită pe braşoveni să ia parte între  orele 12.00- 13.00, la festivitatea dedicată Zilei Naţionale a României în Piaţa Unirii (Prund) din Braşov, organizată în parteneriat cu  Primăria Municipiului Braşov.

Evenimentul va debuta cu un serviciu religios dedicat memoriei eroilor neamului, Te Deum, oficiat de către un sobor de preoţi de la parohia Bisericii Sfantul Nicolae din Scheii Braşovului.

Între orele 12.30- 13.00 urmează depunerea de coroane la Monumentul Eroului Necunoscut din Piaţa Unirii. Alături de juni, sunt asteptati sa depună  coroane reprezentanţi ai autorităţilor locale, instituţiilor publice, asociaţii şi ONG-uri.

În continuare între orele 13.30-14.00, Junii îi invită pe brașoveni în Piața Sfatului, unde în cadrul evenimentului dedicat Centenarului organizat de  Primăria Brașov, vor juca  Hora Junilor și îi vor invita pe brașoveni să li se alăture la  Hora Unirii.

Seara, de la orele 19.00 are loc evenimentul cultural Seara Junilor, dedicat celebrării Centenarului, la care intrarea se face pe bază de invitație. Cu acest prilej va avea loc a treia lansare a volumului Tradiții Brașovechene. Junii brașovecheni la Centenarul României Mari.

Sursa si imagini: comunicat remis La pas prin Brasov

Sărbătoarea Junilor, file din poveste

Ca în fiecare an, în prima duminică după Paști, denumită și Duminica Tomii, cele șapte cete de Juni Brașoveni – Junii Bătrâni, Dorobanții, Curcanii, Roșiorii, Albiorii, Brașovechenii și Junii Tineri – coboară călare în oraș, purtând portul lor de sărbătoare, într-unul dintre cele mai importante evenimente ale orașului și cele mai frumoase din țară, îndrăznesc să afirm, cu lipsa modestiei faptului că m-am născut și trăiesc în Brașov.

Iar în acest an a fost o sărbătoare deosebit de frumoasă, favorizată de vremea bună, de faptul că oamenii își doreau să iasă în natură și să își întâlnească prietenii, rudele și cunoștințele, dincolo de parada în sine. Pentru că au fost în oraș cca. 200 de cai și probabil câteva zeci de mii de oameni iar un lucru care mi-a atras atenția este acela că marea majoritate a oamenilor se îmbrățișau când se întâlneau deci le făcea plăcere!

Și dacă de azi-dimineață curg sute și poate chiar mii de fotografii pe mai multe rețele de socializare, legate de Paradă și de sărbătoarea ulterioară de la Pietrele lui Solomon, și dacă Junii au trecut călare în anul Centenarului Marii Uniri cu demnitate și mândrie, făcându-ne pe unii dintre noi să ne emoționăm la cote înalte, și dacă am avut ocazia să admirăm exemplare cabaline foarte frumoase, ei bine, a existat în acest an și un moment cu totul special și poate inedit (posibil că au fost și în alți ani, dar fără mediatizare): cererea în căsătorie adresată Carolinei, de către Călin.

Nu este vorba despre „Călin (File din poveste)” de Mihai Eminescu ci despre Călin, un June brașovean, care a descălecat de pe un cal alb și despre cea pe care a ales-o inima lui. Câtă emoție a fost acolo? Pentru o viață, cu siguranță! Drum lin în ceea ce ați început împreună și poveste frumoasă!

„Ce tresari din vis deodată?

Tu auzi pășind în tindă –

E iubitul care vine

De mijloc să te cuprindă

Și în fața ta frumoasă

O să ție o oglindă,

Să te vezi pe tine însăți

Visătoare, surâzândă. ”

Fotografiile au fost realizate prin captură de imagine din filmulețul doamnei Electra Ghiza, căreia îi mulțumesc.



Video: Electra Ghiza – facebook

Aruncatu-n ţol, ritual de iniţiere al Junilor Tineri

Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi organizează ritualul “Aruncării în ţol” vineri, 13 aprilie, de la orele 17.00, în Piaţa Unirii (Prund).

“Aruncatu-n ţol”, obicei al Grupului Junilor Tineri, face parte din serbările tradiţionale ale Junilor din perioada Săptămanii Luminate, fiind la origine un vechi ritual de confirmare şi de iniţiere în ceata de feciori.

In Vinerea Luminată, Junii Tineri îşi vor intrarea în Piaţa Unirii la orele 17.00, cand vor cânta Troparul Invierii la Crucea Capitanului Ilie Birt. Dupa aceea, vor merge în centrul pieţei, unde vor juca hora Junilor şi vor îndeplini străvechiul ritual al aruncării buzduganului, în faţa Bisericii Sfântul Nicolae.

După aruncatul buzduganului, junii aduc ţolul (cerga) în care, rând pe rând, toţi Junii Tineri vor fi aruncaţi de câte trei ori, spre cer.

În trecut Junii Tineri se adunau în ziua de Joi din Săptămâna Luminată pe pajiştea numită de şcheieni La Poalele Dosului, puțin mai jos de stejarul la rădăcina căruia, conform legendei, se credea că regele Solomon a ascuns coroana Ungariei. Acolo, junii tineri și familiile lor organizau o mare petrecere la care participau brașoveni din tot oraşul, veniți în număr mare atât din Șchei și Cetate, cât și din Braşovechi şi Curmătura.

După ce Junii jucau hora şi se întreceau în aruncarea buzduganului, începea o mare petrecere populară. Apoi junii plecau acasă la armaşul mare, unde junii erau aruncaţi în ţol fie în curtea casei fie în şură.

Cei care nu participau la acest vechi ritual, erau aruncaţi în țol a doua zi, în Piaţa Prundului (azi Piaţa Unirii).

Dat fiind caracterul deosebit de spectaculos al acestei sărbători, organizatorii îi invită pe brașoveni să nu rateze prilejul de a fi prezenți vineri în număr cât mai mare, în Piața Unirii.

Imagine preluata de pe pagina evenimentului

Centrul-Cultural Reduta, spectacol caritabil

Sunt Alex. Am 17 ani şi sunt din Codlea, dar nu este vorba despre mine. La vârsta de doar 39 de ani, mama suferă de cancer ovarian stadiul 4 metastazic.

Singura mea șansă de a o salva este printr-o intervenție chirurgicală care ne depășește veniturile financiare.

„Junii Brașovului” (n.r: Ansamblul Folcloric Studentesc „Junii Brasovului”), prietenii şi colegii mei îmi sunt alături printr-un spectacol caritabil.
Pentru toți cei care doresc să mă ajute vă aştept pe 05 Ianuarie 2018 la sala Reduta, din Braşov.

Cei care doresc să o ajute pe mama pot dona şi în contul:
RO69 RZBR 0000 0600 0596 5427

Imagine preluata de pe pagina evenimentului

Ziua Nationala, alaturi de juni, in Piata Unirii

Braşovenii sunt asteptaţi vineri, 1 Decembrie 2017, de la orele 13.00, în Piaţa Unirii (Prund) din Braşov, la festivitatea dedicată Zilei Naţionale a României, organizată de Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi, în parteneriat cu Serviciul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov si cu sprijinul Primăriei Municipiului Braşov.

Evenimentul va debuta cu un serviciu religios dedicat memoriei eroilor neamului, Te Deum, oficiat de către un sobor de preoţi de la parohia Bisericii Sfantul Nicolae din Scheii Braşovului.

Între orele 13.30- 14.00 urmează depunerea de coroane la Monumentul Eroului Necunoscut din Piaţa Unirii. Alături de juni, vor depune coroane reprezentanţi ai autorităţilor locale, instituţii publice, asociaţii şi ONG-uri.

In continuare, un ansamblu folcloric coordonat de Adrian Valusescu va oferi publicului un spectacol de muzica specifică Ţării Bârsei şi Ardealului, programat între orele 13.00- 14.00. Spectacolul folcloric va fi deschis in mod traditional, prin jucarea vechii hore a junilor.

Imagine Casa junilor

Ziua Nationala - Junii Brasovului

Jocul Stramosesc al Tinerilor din Cacova

Duminică, 14 mai 2017, şcheienii şi braşovenii sunt invitaţi sa participe în număr cât mai mare la „Jocul strămoşesc de la Şargu”, un eveniment tradiţional al şcheienilor, atestat încă din 1830, ca unul dintre cele trei jocuri strămoşeşti vechi.
La joc participa in jur de 30 de tineri şi fete din Schei, iar evenimentul se va desfăsura după cum urmează:

10.00 -Hora Junilor în Piaţa Unirii
11. 00 – Hora Junilor la Şargu
14.00 – Aducerea fetelor la Şargu
14.30 -16. 30 Prezentarea jocurilor tradiţionale (sârba, breaza, ardeleana, brâul, braşoveanca)

19.00 Încheierea evenimentului

Conform programului afişat Tinerii din Cacova vor cobori la orele 10.00 in Prund, în frunte cu serjile şi cu o formaţie, anume tocmită pentru aceasta zi. In faţa Bisericii Sfantul Nicolae tinerii se vor prinde în hora şi după ce vor juca hora junilor in Prund, vor urca la Sargu( la Crucea de la numarul 46, de pe strada General Traian Mosoiu), unde vor cânta Troparul Invierii, vor relua ritualul horei şi al aruncării buzduganului, apoi vor pleca dupa fete (băiate).

Aducerea fetelor la joc va avea loc la orele 14.00 pe platoul din faţa Crucii de la Sargu, perechile de tineri vor intra prin cele doua porţi amenajate de organizatori, apoi după ce fiecare pereche va încojura bradul în aplauzele mulţimii, toţi tinerii se vor prinde intr-o hora a junilor, joc cu care începe orice petrecere sau eveniment tradiţional din Schei.

In continuarea horei, tinerii şi băiatele vor prezenta jocurile tradiţionale pe care toţi braşovenii şi şcheienii trebuie să le cunoască: braul, breaza, ardeleana, sarba şi braşoveanca.

Jocul strămoşesc organizat de Tinerii din Cacova şi este unul dintre rarele momente, cand braşovenii pot vedea vechiul port al Junilor Roşiori din Cacova, cu vechea căciula cu toc, care imită căciula purtată Mihai Viteazul. Costumele pitoreşti ale tinerilor şi ale fetelor din Cacova, îi conferă jocului de la Şargu autenticitate şi un farmec deosebit. Autenticitatea se datorează şi faptului că, jocul este organizat de către membrii comunităţii, de tineri sau juni, grupaţi pe zone, în funcţie de domiciliu.

In alte zone ale Transilvaniei jocurile sunt practicate de ansambluri profesioniste, dar în Schei jocul strămoşesc este organizat de către juni si tinerii din comunitate şi astfel şi-a păstrat însemnătatea socială şi funcţia de protocol social, aceasta fiind, dealtfel, principala motivaţie a organizării. Prin urmare jocul strămoşesc a devenit principalul mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii.

Jocul Stramosesc

Imagine preluata de pe pagina evenimentului