Arhive etichete: Tara Barsei

Expoziția „Ia și cămașa de acasă – Țara Bârsei” la Muzeul de Etnografie Brașov

Recomandari, , , , ,

Cu ocazia Zilei Universale a Iei, sărbătorită în fiecare an în data de 24 iunie, Muzeul de Etnografie Brașov vă invită să redescoperiți acest simbol al culturii identitare în cadrul expoziției „Ia și cămașa de acasă – Țara Bârsei”.

Expoziția oferă cadrul în care pot fi admirate ii din patrimoniul muzeului, reprezentative pentru arealul multietnic al Țării Bârsei. Vor putea fi astfel admirate cămăși din tull brodat purtate în Șcheii Brașovului, cămăși cu „fluturi” purtate la sărbători de mocancele din zona Săcele, cămăși purtate de soțiile ceangăilor și sașilor din localitățile din împrejurimile Brașovului, cât și de româncele din zona localităților bârsene, dar și cămăși reprezentative pentru zona Bran.

Tipurile de cămăși specifice fiecărei subzone a Țării Bârsei, tehnicile, decorurile, denumirile locale, simboluri și detalii legate de evoluția acestora în timp vor putea fi descoperite prin intermediul unui film documentar prezentat în cadrul expoziției.

Până la finalul lunii septembrie, de miercuri până duminică, de la 10.00 la 18.00, vă așteptăm să treceți pragul Muzeului de Etnografie purtând cu mândrie o cămașă tradițională dragă sufletului dumneavoastră, din orice zonă a țării și să ne împărtășiți din experiența și pasiunea pentru costumul popular.

Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 24 iunie 2022, ora 17:00,  la Muzeul de Etnografie Brașov, din Bdul. Eroilor nr. 21A.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Tradiție: artă populară la românii din Șercaia

Clipa de emotie, , , , , , ,

În Transilvania de Sud, anume în Țara Bârsei, este practicată în preajma sărbătorilor de Paști, atât de români cât și de sași.

În Țara Făgărașului această artă este mai puțin răspândită, dar o excepție face Șercaia, unde femeile românce au performat, de-a lungul timpului, dând naștere unor adevărate opere de artă.

Mari maestre a căror artă frumoasă aduce cinste comunității sunt : Cornelia Opaiț, Florentina Popescu, Eugenia Edward, Dana Brodeală, Iuliana Munteanu, Cristina Morda, Sorina Boamfă, Daniela Hartman.

Creațiile acestor doamne poartă în culoare amprenta personalității fiecăreia, dar motivele sunt aceleași, străvechi, locale, cu profunde semnificații :

– religioase : ”Crucea” (în variante : ”a Floriilor”, ”a Paștilor”, ”Crucea părăsită”, ”Crucea simplă”, ”Sfânta cruce”), apoi ”Calea rătăcită”, ”biserica”, ”stea”;

– vegetale : ”coprină”, ”lăcrămioare”, ”trifoiaș”, ”frunza de ștejar”;

– din lumea necuvântătoarelor : ”fluturele”, ”coarnele berbecului”;

– unelte : ”fierul plugului”, ”greblă”;

– elemente ale naturii : ”unda apei”;

– dar și alte obiecte : ”brâu”, ”evantai”, ”butoiaș”.

În trecut, gospodinele alegeau ouăle ce urmau să fie închistrite, începând de la jumătatea postului sfintelor Paști. Coaja trebuia să fie cât mai albă și netedă, ca să se poată lucra mai bine. După spălat și fiert, ouăle se lucrau călduțe pentru ca ceara să se lipească bine de coajă. Și azi ouăle decorate cu ceară se mai numesc ”muncite”, deoarece presupun un timp îndelungat de realizare, multă pasiune și pricepere. Doamnele care stăpânesc această artă au deprins-o din copilărie, în familie.

Începând cu anul 2015 și până în 2019, artizanele încondeierii ouălor au adus în atenție și au făcut vizibilă această artă – deocamdată la nivel local, trezind conștiințe : au organizat în doi ani consecutivi manifestări la Căminul Cultural Șercaia, au realizat parteneriat și derulat activități cu alte grupuri de doamne artizane din Țara Făgărașului, precum Mărgineni – Asociația Comunitară David Urs, au împărtășit din arta încondeierii pe ou, în cadrul unor ateliere-șezători, organizate în Muzeul parohial din sat.

Chiar dacă împrejurările impun și anul acesta, prin pandemie, continuarea tradiției în mediu privat, în gospodărie, dorim să aducem un omagiu acestei arte deosebite și, totodată, un îndemn la neuitarea patrimoniului cultural local. O artă minunată – precum cea a încondeierii (”închistririi”) ouălor la Șercaia, trebuie transmisă generațiilor care vin.

Text : Dana Streza

Fotografii :

– https://www.primaria-sercaia.ro/…/festivalul-oualor…/

– Colecția Muzeală Etnografică Șercaia (Biserica ”Sf. Nicolae”)

Text preluat integral de pe pagina Fiii Satului Șercaia

Expoziția ŢARA BÂRSEI – Spațiu meşteşugăresc multicultural

Recomandari, , ,

În cadrul Expoziției ŢARA BÂRSEI – Spațiu meşteşugăresc multicultural, 13 meșteșugari și artizani din județul Brașov își vor expune lucrările.  Vernisajul va avea loc în data de 4 martie, ora 13.00, în foaierul Centrului Cultural ,,Reduta”.

Expoziția va fi găzduită din 2 martie până în 10 mai 2021 și este organizată de către Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural Reduta în colaborare cu Asociaţia Creatorilor de Artă Contemporană şi Tradiţională Braşov.

Roman Violeta Karmen – Dantela frivolité

Roman Violeta Karmen a deprins tehnica dantelei frivolité la vârsta de 9 ani de la o săsoaică, tanti Ani ce lucra ca vânzătoare la magazinul „Arta populară” din Agnita, aceasta dăruindu-i și prima suveică din os de vită pe care și acum o păstrează cu sfințenie.

Valeria Neuvirt – Împletiturile din fibre vegetale

Meșteșugul împletirii sforii în tehnica macramé îl practic de peste 20 de ani. La insistențele muzeografilor de la Muzeul de Etnografie din Brașov și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Brașov, am învățat de la un meșter popular din Covasna și meșteșugul împletirii pănușilor, întrucât în zona Brașovului acest meșteșug nu se mai practică în nici un sat.

Sorin Petrișor – Țesutul

Războiul de țesut a fost la noi în casă din vremea copilăriei. E lesne de înțeles că în anii ’60, în satele din Țara Făgărașului, fiecare gospodărie își crea straiele și veșmintele în casă. Fiind cel mai mic din frați, eram oropsit să o ajut pe mama și mătușa mea la război. Așadar, dacă îmi făceam norma la “țeghi” puteam ieși la joacă. Să chiaptăn lână pentru straie era chiar plăcut, mai ales iarna, la sobă.

Margareta Armanko Zachi – Pictura pe lemn

În 1996 am început colaborarea cu un atelier de mobilă al unei prietene. Propriu-zis aici m-am format și am învățat tehnica picturii și motivele tradiționale specific săsești și maghiare din Brașov și Sibiu. De la obiectele mici am trecut treptat la lucrări mari, obiecte de mobilier pentru diferiți clienți și pensiuni. După atâția ani pot spune că pictura pe lemn a devenit un stil de viață.

Manuela Ivan – Pictura pe lemn

Totul a început din pasiune pentru mobilierul pictat vechi. Fiind atrasă de mică de pictură, am fost impresionată de mobilierul pictat tradițional din Transilvania și am început să mă documentez în acest domeniu. După cei 3 ani de ucenicie, m-am dedicat întru totul picturii pe lemn, astfel că în prezent practic acest meșteșug de peste 5 ani.

Liliana Cireșica Soare – Ia românească

Am 65 ani și am învățat tainele acestui meșteșug de la mama și bunica mea. Am început sa cos la vârsta de 7 ani. Deși am practicat meșteșugul ca hobby toată viața, acesta a devenit o ocupație constantă de peste 10 ani, de când am ieșit la pensie. Cel mai drag model este cel cu floarea soarelui pe care l-am creat, dar și pe celelalte le lucrez cu mult drag.

Ionela Bran – Costume populare

Am moștenit dragostea de cusut și țesut de la bunici. Bunica și străbunica din partea mamei erau cunoscute pentru că brodau cele mai frumoase ii din zona Branului. Astfel că, din școala primară am învățat să mânuiesc acul pentru a coase mici modele pentru hainele păpușilor și mai târziu și pentru mine.

Ion & Virginia Ghiță – Pielăritul

Ion și Virginia Ghiță, creatori populari – au învățat meșteșugul din familie, de la Neculai Roată, vestitul meșter pielar din Șcheii Brasovului. Meșteșugul dobândit a fost perfectionat aproximativ 15 ani în cadrul unei fabrici de profil și a cooperativei meșteșugărești din Brasov. Obiectele din piele: genți, brâie, opinci, brățări, sunt comercializate prin intermediul magazinelor muzeelor și a târgurilor de profil.

Ioan Neuvirt – Crestăturile în lemn

De mic copil am fost fascinat de lumea magică a lemnului. Elev fiind, am participat la o tabără de sculptură unde am întâlnit meșteri populari din diferite zone. La îndemnul acestora, am căutat motive specifice zonei Țării Bârsei pe care am început să le aplic pe obiectele mele, la început linguri. Principalele esențe de lemn folosite au fost bradul, teiul și paltinul.

Ion Mănăilescu – Încondeierea ouălor

Arta încondeierii ouălor am descoperit-o de mic copil, în casa bunicii. Am copilărit în satul Siriu, la poalele munților Buzăului. De la vârsta de 7 ani obișnuiam să o ajut pe bunica și mama în Săptămâna Mare la încodeiatul ouălor. Mânat de un dor de copilărie și casa bunicii, am început să încondeiez ouă ca hobby în stilul tradițional al Țării Bârsei.

Ioan Craioveanu – Ceramica populară

Meșteșugul olăritului l-am descoperit întâmplător în anul 2001, când l-am întâlnit pe creatorul popular Nicolae Diaconu. Deși acesta mă angajase pe postul de șofer, în scurt timp lutul și fascinația satului românesc m-au atras iremediabil. Am petrecut 9 ani în atelierul marelui meșter, descifrând aproape toate tainele lutului și ale țăranului român.

Gabriela Bularca – Împletitul firelor textile

În clasa a V-a am făcut cunoștință pentru prima oară cu o croșetă, a fost dragoste la prima vedere, și am fost fascinată de cât de multe lucruri se pot realiza doar cu o croșetă și un fir de lână. Am crescut într-o familie în care meșteșugurile au fost și sunt prețuite, fiind transformate în meserii pentru mulți dintre membrii ei

Cornel Sculean – Pictura pe sticlă – un meșteșug împământenit de țăranii transilvăneni

Arta picturii pe sticlă am învățat-o singur. Călăuză la început de drum mi-au fost câteva filmări realizate la Muzeul Astra cu Nicolae Suciu din Cincu, ultimul iconar al Țării Făgărașului și câteva cărți împrumutate de la Prima Școală Românească. Pictez icoane naive, în stilul picturii tradiționale, specifice Ţării Bârsei. Tehnica de realizare este pictură în ulei și acrilic pe dosul sticlei. Ramele icoanelor sunt simple, realizate din lemn de brad, tei sau paltin.

,,Colaborarea cu Asociaţia Creatorilor de Artă Contemporană şi Tradiţională Braşov nu poate decât să mă bucure, deoarece am reușit să montăm o expoziție în foaierul Centrului Cultural Reduta și să avem invitați 13 meșteri populari și artizani din județul Brașov. Pe lângă lucrările expuse sunt prezentate și 13 meșteșuguri, învățate, păstrate și transformate în stil de viață pentru majoritatea dintre ei.

În viitor, vom povesti în cadrul unor ateliere, copiilor de toate vârstele, despre ceramica populară, împletitul firelor textile, pictura pe lemn, dar și despre alte meșteșuguri, pentru a le dezvolta creativitatea și dragostea față de tradițiile și obiceiurile populare. Am luat toate măsurile de siguranță pentru organizarea acestei expoziții, dar dacă nu veți ajunge în perioada 4 martie – 10 mai la Centrul Cultural Reduta, veți avea ocazia, după vernisaj, să vizionați fotografiile cu obiectele expuse și să citiți povestea celor 13 meșteri populari și artizani din județul Brașov, pe site-ul nostru, pe Flickr, Tumblr și pe pagina de Facebook’’, comunică Adrian Vălușescu, manager al Centrului Cultural Reduta.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

La mulți ani istorici dar buni, Casa Sfatului!

Brasovul azi, , , , ,

Astăzi aniversăm 600 de ani de la atestarea documentară a Casei Sfatului din Brașov. ,,Actul de naștere” datează din 23 decembrie 1420 și se păstrează la Arhivele (Sfatului) Naționale din Brașov.

Documentul istoric a fost emis de Adunarea districtului Țării Bârsei, din care făceau parte Magistratul (Sfatul) orașului Brașov, juzii târgurilor Râșnov, Codlea, Feldioara și Prejmer, precum și reprezentanții celorlalte nouă comune săsești ale ,,provinciei și districtului [Țării] Bârsei”. În document se menționează că reprezentanții breslei blănarilor brașoveni –,,așa cum obișnuiau să facă și strămoșii lor în toate timpurile”– au îngăduit să se construiască o cameră deasupra bolții și pivniței lor situate în mijlocul pieții orașului ca loc pentru acordarea dreptății și ședințele Sfatului (Magistratului/Primăriei).

În schimb, Adunarea districtului Țării Bârsei se angaja să construiască acoperișul clădirii și să-l întrețină pe propria sa cheltuială.

Potrivit regretatului arhivist brașovean Gernot Nussbächer, următoarea mențiune despre Casa Sfatului din Brașov apare în anul 1503, deci abia la începutul secolului următor, în Socotelile orașului Brașov, unde clădirea este menționată sub denumirea de ,,Praetorium”.

2021, anul unui nou început

În prezent, Casa Sfatului este proprietatea Primăriei Municipiului Brașov și este administrată de către Muzeul Județean de Istorie Brașov, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Brașov.

Conform Hotărârii nr. 416/31.07.2020 a Consiliului local al Municipiului Brașov și a contractului de administrare nr. 1756/18.08.2020 încheiat între Primăria Municipiului Brașov, reprezentată de primar George Scripcaru, și Muzeul Județean de Istorie Brașov, reprezentat de manager Nicolae Pepene, începând cu anul 2021, muzeul are cadrul administrativ potrivit pentru investiții și reamenajarea expoziției permanente.

Astfel, aniversarea a 600 de ani de atestare documentară înseamnă nu numai expoziții aniversare, derulate de-a lungul anului 2021, mai ales în Piața Sfatului. Conducerea muzeului consideră că proiectul aniversar cel mai important este cercetarea și apoi restaurarea picturii murale din Casa Sfatului, investigarea preliminară a picturii istorice fiind deja făcută încă din anul 2017 de către Kiss Lorand, cel mai experimentat expert în pictura istorică transilvăneană.

Vă așteptăm de Sărbători la Casa Sfatului!

Pentru a împărtăși bucuria aniversării istorice cu toți brașovenii și oaspeții orașului nostru, vizitarea Casei Sfatului este gratuită, fără excepții, începând de astăzi, 23 decembrie 2020, până pe 16 ianuarie 2021, Ziua Culturii Naționale, inclusiv.

Primul ,,dar” aniversar a fost primit chiar astăzi și a fost oferit de către Muzeul Național Cotroceni prin expoziția „Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești”, Casa Sfatului fiind între primele locuri din țară în care este prezentată expoziția de fotografie istorică.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

„Înflorituri cu acul la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului”. Expoziție de cusături

Recomandari, , , , , , , , ,

În perioada 28 august-28 septembrie 2020, Muzeul de Etnografie Brașov, în parteneriat cu grupul Șezătoare în Șcheii Brașovului, vă invită să vizitați expoziția de cusături intitulată Înflorituri cu acul, la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului.

Expoziția reunește cusături cu motivele fitomorfe (plante, frunze, flori, fructe) preluate din ornamentica țesăturilor românești, realizate manual, acasă, de către 32 de femei cu vârste cuprinse între 34 și 83 de ani, din Brașov și din țară, majoritatea provenind din mediul urban.

Proiectul este inspirat de #FloraRomâniei, care a fost tema Zilei Universale a Iei 2020, iar participantele, care s-au înscris voluntar în acest proiect, sunt membre ale grupului Șezătoare în Șcheii Brașovului, cărora li s-au alăturat și alte doamne din țară. Astfel, șezătorile care aveau loc în fiecare zi de joi la Casa Junilor și care au fost anulate din cauza pandemiei, s-au mutat în mediul online și au devenit „Șezătoarea de acasăˮ în timpul izolării la domiciliu.

Motivele vegetale (fitomorfe) redate în expoziție, sunt: pomul vieții, frunza de viță de vie, acele de brad, frunza de stejar, garoafa, laleaua, bujorul, trandafirul, panseluța, crinul, cercelusul, miezul de nucă. Cea mai mare parte a motivelor cusute au fost culese de pe piese vestimentare din colecții particulare și transpuse în format digital de către doamnele Melinda Puskás și Antonela Lungu, pentru a servi ca suport pentru cusături. Motivele provin din Șcheii Brașovului, zonă reprezentativă pentru Țara Bârsei, dar și din alte zone ale țării.

Expoziția poate fi vizitată la Muzeul Civilizației Urbane din Piața Sfatului nr. 15 de luni până vineri, orele 10.00-16.00, până la sfârșitul lunii august și începând din luna septembrie, de marți până duminică, între orele 09.00-17.00.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Primii pași spre… OLIMPIA!

Sportul brasovean, , , , , , , , , ,

Printr-o coincidență fericită, la sfârșitul săptămânii trecute, au fost făcuți pași importanți în agenda transformării clădirii Olimpia din Brașov în muzeu al sportului și turismului montan.

Pe 31 ianuarie 2020, Ministrul Culturii, dl. Bogdan Gheorghiu, a semnat contractele de finanțare aferente proiectelor dedicate expozițiilor inovative în cadrul apelului privind „Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate”. Apelul a fost lansat în cadrul Programului RO-CULTURA, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021. Unul dintre cele 9 contracte câștigătoare a fost semnat cu Muzeul Județean de Istorie Brașov pentru proiectul ,,OLIMPIA – Muzeul Sportului și Turismului Montan” !

De asemenea, pe 30 ianuarie 2020, Muzeul Județean de Istorie Brașov a lansat procedura de achiziție pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție de lucrări pentru reabilitarea, consolidarea și schimbarea de destinație a clădirii Olimpia (str. George Coșbuc, nr. 2, Brașov).

În ultimii ani, Muzeul Județean de Istorie Brașov a reușit să câștige mai multe finanțări pentru proiectele sale culturale. Astfel, ,,Am fost cetățeanul Orașului Stalin” a fost finanțat de Comisia Europeană, prin programul ,,Europa pentru Cetățeni – Memorie istorică europeană”, Muzeul Județean de Istorie Brașov fiind în 2016 primul muzeu din România care a câștigat un concurs european de proiecte din această arie de finanțare. De asemenea, în perioada 2016 – 2019, a câștigat 8 proiecte finanțate de Administrația Fondului Cultural Național, fiind între instituțiile culturale din țară care au câștigat cele mai multe finanțări AFCN în ultimii ani:  ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor” (2016), ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor – Rezidențe Artistice” (2017), ,,Orașul Stalin pe înțelesul tuturor” (2017), ,,Gala Brașov 1987” (2017), ,,Festivalul internațional de reconstituire istorică Brașov 2018”, ,,Monumente în mișcare – Patrimoniul dispărut al Brașovului” (2018), ,,Studio Dacia Felix” (2018), ,,Brașovul / 3 M” (2019).

,,OLIMPIA – MUZEUL SPORTULUI ȘI TURISMULUI MONTAN”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO – CULTURA, este nucleul unei secții muzeale noi a Muzeului Județean de Istorie Brașov, valorificarea primului proiect de cercetare despre istoria sportului și turismului montan din zona Brașovului, valorizarea unei colecții de patrimoniu cu bunuri culturale rare, vector de imagine pentru valența culturală a istoriei sportului.

Este un proiect care parcurge toate etapele/funcțiile definiției unui muzeu: proiect de cercetare curatorială, cercetarea patrimoniului propriu, descoperirea de bunuri culturale și dezvoltarea colecției muzeale, conservarea, restaurarea, clasarea patrimoniului național, valorificarea patrimoniului sub forma unei expoziții de bază, expoziții temporare și alte activități cultural-educative în scopul recreerii publicului larg și al popularizării istoriei.

Astfel, scopul proiectului este valorizarea patrimoniului cultural printr-o expoziție inovativă, cu bunuri culturale mobile de interes național și internațional. Autorul conceptului proiectului și autorul principal al cererii de finanțare este managerul muzeului, dl. Nicolae Pepene.

,,Ținta” principală a proiectului este amenajarea expoziției permanente ,,Olimpia – Muzeul Sportului și Turismului montan”  în spațiul expozițional de la parterul clădirii Olimpia, secție a Muzeului Județean de Istorie Brașov (str. George Coșbuc, nr. 2, Brașov).

Tematica principală a expoziției ,,Olimpia – Muzeul Sportului și Turismului montan” este istoria sportului și turismului montan din zona Brașovului, de la perioada de pionierat până în prezent. Astfel, discursul expoziției identifică și reunește temele importante de istorie locală care să fie asociate de vizitator cu noțiuni istorice recunoscute atât la nivel național, cât și în afara granițelor României, analogiile facilitând înțelegerea.

Tematica este împărțită în patru subteme cronologice: Începuturile sporturilor (a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX), perioada interbelică, perioada comunistă și perioada contemporană. Structura subtemelor este organizată după discipline sportive. Reperele tematice sunt bunurile culturale cu o valoare istorică deosebită, printre care și cele 25 piese muzeale restaurate și clasate în cadrul proiectului, care vor beneficia de un focus interactiv cu ajutorul aparaturii multimedia.

Subtema despre ,,La Belle Époque” sportului cuprinde schiul și turismul montan sportiv, strâns legat la începuturi de practicarea schiului, prezentând cele mai vechi imagini de schiori transilvăneni, preluate după clișee de sticlă, echipament de munte, rachete de zăpadă și schiuri; ciclismul, cu velociped și bicicletă de la 1900; gimnastică și tir, cu imagini de epocă de la reuniunile asociațiilor locale, scrimă cu arme și măști.

Brașovul interbelic sportiv înseamnă în primul rând ,,capitala sporturilor de iarnă din România”, cu reprezentări, inclusiv filme de epocă, și piese istorice din domeniul schiului, patinajului și hochey-ului. În această subtemă mai sunt reprezentate fotbalul, călăria, atletismul.

Subtema ,,Sportul popular” este împărțită în sporturile de echipă cu performanțe la Brașov (fotbal, handbal, volei, baschet și hochei) și sporturile individuale (lupte, tenis, atletism, ciclism, schi, patinaj, judo). Pentru această secțiune, alături de piesele muzeale, remarcăm imaginile filmate din arhiva TVR și vitrinele speciale dedicate celui mai important sportiv brașovean din perioada comunistă, Ion Țiriac, a primului campion olimpic brașovean, luptătorul Constantin Pârvulescu, și a celui mai important fotbalist brașovean, Marius Lăcătuș.

Subtema ,,Brașovul Olimpic” este concentrată pe Festivalul Olimpic al Tineretului European – FOTE 2013, organizat la Brașov, Râșnov, Predeal și Fundata-Cheile Grădiștei, primul eveniment internațional olimpic desfășurat în țara noastră și cea mai mare competiție sportivă de iarnă organizată până acum în România, și pe prezentarea ultimilor sportivi importanți pentru istoria sportului brașovean: campionul olimpic la sabie individual Mihai Covaliu, în prezent președintele C.O.R., campionul mondial la spadă pe echipe Rareș Dumitrescu și Cristina Neagu, cea mai bună jucătoare de handbal din lume în 2010, 2015, 2016 și 2018, lansată la Rulmentul Brașov la începutul anilor 2000.

Avantajată de poziția privilegiată a Brașovului în istoria sportului din România dar și de cercetarea științifică modestă a temei până în prezent, tematica expozițională beneficiază de informații importante, inedite și interesante pentru publicul larg. Aceste informații vor susține prezentarea grafică a contextului istoric pentru patrimoniul muzeal inclus în expoziție. De asemenea, cu ajutorul noilor tehnologii, tematica va avea un suport interactiv cu elemente surpriză realizate cu ajutorul senzorilor de mișcare pentru vizitatori și al aplicațiilor tip ,,joc” și o folosire eficientă și dinamică a spațiului expozițional.

Expoziția permanentă a noii secții muzeale va fi realizată din grantul câștigat, respectiv 617.820 lei, reprezentând o rată de finanțare 100% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Termenul de finalizare este 31 iulie 2021. Muzeul Județean de Istorie Brașov va adăuga finanțării asigurate de proiect, o echipă de lucru formată din restauratori, muzeografi, arhivist, conservator, personal de pază și supraveghere.

La finalul proiectului, evenimentul de deschidere al noii destinații muzeale, organizat de muzeu, va cuprinde și prima expoziție temporară de la Olimpia dedicată istoriei sportului și o expoziție outdoor de promovare, acțiuni culturale finanțate de beneficiar.

Serviciile de proiectare și execuția de lucrări pentru reabilitarea, consolidarea și schimbarea de destinație a clădirii Olimpia vor fi finanțate în întregime de către Consiliul Județean Brașov, proprietarul clădirii și autoritatea tutelară a Muzeului Județean de Istorie Brașov.

Schimbarea de destinație pentru Olimpia presupune împărțirea spațiilor actuale conform necesităților unei secții muzeale. Astfel, cea mai mare parte a parterului a fost alocată expoziției de bază, iar etajul a fost împărțit în sală de expoziții temporare, bibliotecă, birouri și depozite pentru bunuri culturale. Mansarda podului va fi amenajată pentru birouri și sală de documentare. Terasele exterioare ale clădirii vor funcționa ca spații pentru activități cultural-educative.

Proiectul reamenajării Olimpiei nu presupune modificări de ordin structural. De asemenea, nu se realizează intervenții sau modificări asupra fațadelor în afară de tratarea lemnului și înlocuirea tuturor închiderilor exterioare (ferestre și uși) aflate într-o stare avansată de degradare. Interiorul va fi amenajat cu finisaje de calitate bună, conform temei de proiectare întocmite de beneficiar, astfel încât să răspundă exigențelor de calitate și imagine specifice funcțiunii de spații expoziționale și culturale. Cu o atenție deosebită este tratată necesitatea asigurării microclimatului muzeal și securitatea clădirii. Astfel, Olimpia va beneficia de instalații moderne de microclimat și instalații tehnico-edilitare noi (electrice, sanitare, securitate). Toate lucrările vor respecta rigorile statutului de monument istoric deținut de Olimpia (cod LMI  Bv–II–m–B-21054).

Valoarea totală estimată pentru proiectare și execuția lucrărilor este de 1.331.188,85  lei (exclusiv TVA), iar durata de execuție este stabilită pentru un termen maxim de 8 luni.

MUZEUL JUDEȚEAN DE ISTORIE BRAȘOV este între cele mai importante instituții culturale ale județului Brașov, reunind cel mai mare patrimoniu istoric mobil al județului Brașov (159.255 piese) și liderul muzeelor Brașovului după numărul anual de vizitatori, inclusiv beneficiari tineri şi elevi.

În ultimii 5 ani, muzeul a beneficiat de un management nou care l-a dinamizat printr-o politică de proiecte concentrate pe patrimoniul său și istoria locală, o schimbare radicală de atitudine față de comunitate și turismul cultural. În anul 2016, expoziția ,,Brașov 1916″ a folosit atât piese muzeale cât și, în premieră națională, artefacte din Primul Război Mondial descoperite de pasionați de detecție militară chiar în perioada 2014 – 2016.

După un apel al muzeului, brașovenii au participat la expoziție cu documente și obiecte din arhiva personală. Expoziția a avut un aspect inovativ, folosind tehnologii moderne (Kinect, senzori de mișcare etc).

Poate impactul cel mai important pentru comunitate l-a avut proiectul dedicat aniversării ,,15 Noiembrie 1987”, care a cuprins un film documentar (coproducție Muzeul Județean de Istorie Brașov & TVR, nominalizat la Premiile GOPO), o carte de benzi desenate (Cartea anului 2017 în Brașov), o gală festivă și  expoziția organizată în Casa Sfatului cu piese istorice primite de la participanții la revolta din 1987 și instituții locale fără profil cultural (ISU, Jandarmerie, Poliție, unități militare).

În 2017 – 2018, proiectele ,,Am fost cetățeanul Orașului Stalin” (finanțat de Comisia Europeană, programul ,,Europa pentru Cetățeni – Memorie istorică europeană”, cu parteneri din Tirana, Dunaújváros, Varna și Katowice) și ,,Orașul Stalin pe înțelesul tuturor” (finanțat de AFCN) au beneficiat de campanii importante în fostele cartiere muncitorești din Brașov, cu constituirea unei arhive digitale de documente și obiecte istorice prin care brașovenii au participat la realizarea expoziției ,,Orașul Stalin”, o expoziție inovativă deschisă la Casa Sfatului, apreciată de mediul cultural local prin titlul de Expoziția Anului 2017 în Brașov. O subtemă a expoziției a fost ,,Sportul Popular”.

În anul 2017, expoziția ,,Promenadele de altădată” de la Bastionul Graft (curator Adina Nanu) a cuprins și o prezentare despre începuturile ciclismului la Brașov. În anul 2018, proiectul ,,Monumente în mișcare – Patrimoniul dispărut al Brașovului” a cuprins activități de educație non-formală, ghidaj cultural, itinerarea aparaturii multimedia cu aplicații interactive în școli din Brașov și Țara Bârsei și amplasarea în spațiul public a două sculpturi contemporane de mari dimensiuni, temporare.

În anul 2019, muzeul a inițiat modernizarea și extinderea amenajării expoziționale de la Bastionul Țesătorilor prin proiectul ,,Brașovul/3M”, care a cuprins punerea în valoarea a machetelor istorice cu ajutorul unor instalații interactive și a unei aplicații de video mapping, realizarea machetei ,,Brașovului muncitoresc”, dar și cursuri de arhitectură și amenajare expozițională dedicate elevilor.

Sursa: comunicat remis La pas prin Brasov

Tabără gratuită de creație artizanală

Recomandari, , , ,

Tabăra de creație meșteșugărească va promova vechi meșteșuguri din Brașov și Țara Bârsei în rândul elevilor brașoveni prin interacțiunea dintre aceștia și artizanii de azi, care duc mai departe arta meșteșugărească tradițională.

Timp de 10 zile participanții vor lucra, sub îndrumarea creatorilor artizani, produse specifice fiecărui meșteșug practicat în cadrul atelierelor. La final, se va reconstitui un interior de casă transilvăneană, cu acele obiecte de mobilier și țesături cu care femeile românce, săsoaice și maghiare își utilau și decorau casa.

Elevii vor lucra alături de artizani atât individual, cât și la activități de grup.

O zi din programul taberei va fi dedicată unor vizite educative la muzeele de Etnografie și Civilizației Urbane. Se vor vizita obiective istorice care au legatură cu breslele brașovene: Bastionul Țesătorilor, Turnul Funarilor, Turnul Pulberăriei, Turnul Lemnarilor, Bastionul Postăvarilor, Casa Junilor Brașoveni.

Pot participa la tabără copiii cu vârsta între 10 și 16 ani.

Ateliere:

• pictură pe sticlă în tehnica Șchei – coordonator Corneliu Prișcu Sculean
• pictură pe lemn în stil săsesc – coordonator Manuela Ivan
• cusături/broderie tradițională – coordonator Ionela Bangălă
• împletituri fibre/fire naturale – coordonator Gabriela Bularca
• împletituri pănuș – coordonator Valeria Neuvirt
• sculptură artizanală în lemn – coordonator Ioan Neuvirt

Program tabără: luni-vineri, între orele 10-15.

Informații suplimentare: www.kronospanfoundation.org/casabunicii

Blumenfest, un festival inspirat din obiceiurile și tradițiile săsești

Recomandari, , , , , , ,

Sărbătoarea florilor își păstrează semnificațiile pentru descendenții sașilor din comuna Bod, județul Brașov. Din 2017, localitatea face parte din cadrul comunităților care sărbătoresc Blumenfest – Festivalul Florilor.

Pe 12 mai 2019, comuna Bod va fi împodobită cu flori, un prilej bun pentru a celebra valorile culturale ale fiecărei etnii.

Povestea acestei sărbători își are originile în ziua în care sașii din Transilvania sărbătoreau primăvara dar și iubirea. Premergător acestui eveniment, fetele din comunitatea săsească pregăteau câte o pălărie împodobită cu multe flori, cusute pe pînză. Pălăria era oferită flăcăului care reușea să le cucerească inima. Cel ales purta pălăria înflorată la Blumenfest – Festivalul Florilor, în fața tuturor, moment în care relația de iubire a tinerilor devenea cunoscută.

Momente de referință Blumenfest – Festivalul Florilor, 12 mai 2019

Târgul de flori și Târgul meșteșugarilor – 10.00

Parada Blumefestului – ora 11.00

Parada carelor alegorice cu flori unde, pentru prima dată, vor fi prezente alături de caravanele pregătite de Primăria Comunei Bod, cea a Fabricii de Zahăr Bod, va defila și cea a vecinilor.

Organizatorii vă invită să vă bucurați și de parada costumelor populare săsești, ungurești și românești, parada cailor din Bod, a bicicliștilor dar și de Caravana Clătitelor de la Festivalul Clătitelor Prejmer și a mașinilor de epocă.

Spectacolul de tradiții începe la 12.00 și cuprinde muzică și dansuri populare reprezentând toate etniile, invitați speciali făgărășanul Ionuț Langa și Tudor Furdui Iancu jr.

Cei mici se vor bucura de spațiul de joacă amenajat pentru ei R&V Doctor Bike – trenuleț electric, castel – tobogan gonflabil, trambulină elastică sau de zona Black Bird Art – pictură pe față. Traseul cu  trenulețul electric începe de la Stația Radio și ajunge până în Bod Sat, zona festivalului, ieșirea spre Ariușd.

Nu lipsește „Zona de ospăț” cu preparate culinare săsești, românești și ungurești „învârtite” la trei ceaune gemene, de cei de la: Regele Ciolanului și Ferma Braller.

În „Zona dulciurilor” Bodul va fi reprezentat de renumitele prăjituri săsești pregătite de Manfred Copony și prăjiturile Danei Ciobotaru, Virag Ildiko Melinda – stand kurtos kolacs și langosi sau cafeaua de la Marian Orzan.

Târgul de flori – vor fi standuri cu flori aduse din șase sere din Țara Bârsei:
– Producatori locali – Flavius Gorgan, Nicu Iorga;
– Speedy Green SRL din Brasov;
– Sere Beltechi din Vistea de sus;
– Serele Brianei – Prejmer;
– Serele Csiki – Prejmer.

Târgul meșteșugarilor – vor fi organizate standuri cu produse ale meșterilor populari de la Cluj, Sf. Gheorghe și Bod:
– Asociatia Mesterilor Populari Clujeni cu 12 meșteri populari;
– Miresme de Lavanda Cluj de la Sfântul Gheorghe:
– Împletituri nuiele – Robert din Sf. Gheorghe dar și de copii și oameni pricepuți ai comunei Bod:
– Școala Gimnazială Bod va deschide un atelier de creație în arta quilling, coordonat de artistul local, Diana Badea.

Imagine preluata din Jurnal de Bod

Workshop Caligrafie Roundhand, Spencerian, Scriere Ornamentală

Recomandari, , ,

Este timpul copt să se întâmple în spațiul brașovenesc această întâlnire între oameni care iubesc caligrafia, arta, cultura, educația. Așa este gândit și dorit, să petrecem împreună, pe mai multe valențe, timpul din două zile. Axa o trasează atelierele de caligrafie intensă (câte patru ore în fiecare zi) susținute de domnul George Marin – caligraf expert de rang internațional, și o salbă de momente pe care le vom petrece spre folosul ființei noastre aspirante de înălțimi.
Iată program ce vă așteaptă înăuntrul lui:

Sâmbătă 6 aprilie

H 10-10.30
•Întâlnirea grupului la frumoasa Casă a Junilor Brașovului, parter. Alegerea este cu mare intenție, Junii Brașovului fiind emblematici pentru orașul nostru și unici în lume. Ne cunoaștem, ne zâmbim, pornim împreună:

H 10.30-13
•Vizităm Complexul Muzeal al Primei Școli Românești din Piața Unirii, pentru a respira povestiri despre scris, manuscris, stări, fapte și emoții pe care ni le va decripta Dl. Prof. Dr. Vasile Oltean – sufletul acestui loc.
„Pe parcursul acestei poveşti despre cărți, dascăli şi elevi veți auzi adesea cuvintele: primul manual, primul tipar, prima biblie, cel mai mare scriitor şi dascăl, unicul Codex Aureus, prima gramatică, primul dictionar … semn că ceea ce există aici e UNIC SAU FOARTE RAR.
Din aces motiv VALOAREA multora dintre aceste cărți NU POATE FI MĂSURATĂ ÎN BANI.”
ww.primascoalaromaneasca.ro
•Dacă ne rămâne timp liniștit, facem scurtă plimbare la aer, prin Centrul vechi, inspirăm parfum de Poarta Șchei, Turnul Ecaterinei, Piața Sfatului, primăvară.

H 13-14
• Masă de prânz
Dacă vă va face plăcere putem continua poveștile la masă, voi căuta un restaurant drăguț să vă propun, altfel, fiecare unde dorește. Ne regăsim gata de atelier:

H 14-18.30
Workshop de caligrafie susținut de dl. George Marin cel care ne va călăuzi mâinile prin:
Scurtă introducere a scriptului Roundhand/copperplate, elemente de inițiere în tehnica de scriere (poziție de scriere, tehnica utilizarii tocului oblic și a penitei flexibile, pregătirea penitei și a cernelei, încălzirea brațului), realizarea tușelor subțiri/groase, grupe de minuscule, cursivitate, ritm de scriere, tehnică de respirație s.a.
Cam pe la mijlocul timpului ne odihnim mâinile și ochii cu 20 minute pauză de cafea, ceai, alte cele.

H 19
•Cină târzie. Tot așa: fiecare poate alege unde mănâncă, cu siguranță unii dintre noi vor prefera să rămână împreună.

Cam așa va fi sâmbăta caligrafică +

Duminică, 7 aprilie

H 9.30-13
•Workshop de caligrafie, Casa Junilor Brașov
De dimineață, proaspăt peste ce am învățat ieri, continuăm cu:
9.30 – 11.00 scriptul Roundhand, majuscule, grupe de litere, cuvinte, texte scurte.
11.00 – 13.30 :inițiere în scrierea ornamentală, scriptul Spencerian, forme de bază, demonstrație practică.
Desigur, o cafea/ceai nu îngrașă, ba, dimpotrivă zic „specialiștii britanici”, așa că mica pauză va fi binevenită.

H 13-14
• Marea pauză (Prânz)
Știți deja, eu propun, dar alegeți voi unde. Democratic.

H 14.30-16.30
• Atelier de încondeiat ouă.
Doamna Gabriela Clinciu, meșter popular din comuna Poarta (Bran) este recunoscută pentru măiestria cu care încondeiază ouăle cu motive tradiționale din Bran, Brașov și Țara Bârsei, meșteșug pe care l-a învățat de la mama sa. Veți învăța să încondeiați ouă, cu ajutorul condeiului, a cerii de albine și a pigmenților și veți afla despre semnificația simbolurilor antropomorfe, skeomorfe, zoomorfe si fitomorfe, reprezentatate pe ouăle încondeiate din Bran și din zona în care locuim. O bună parte din motivele tradiționale pe care doamna Clinciu le așează măiestrit cu condeiul pe suprafața oului, se regăsesc și pe ii. Să vă fie drag că vin Sărbătorile Paștelui.

H 17-18
• Degustare de ceai și cafea într-un loc cu vibrație bună caldă: Spice Cup. Gazde primitoare ne vor răsfăța cu arome speciale, unice, cu secretele ceaiului și ale cafelei, așa încât să păstrăm plăcerea întâlnirii pentru mult timp. Și să ne regăsim, de va fi să fie.

H 18
•Întoarcerea în lumea reală a fiecăruia, pe care sper să o aveți mai bogată cu oameni, cu emoții și cu gânduri des îndreptate spre caligrafie, caligrafi, penițe, tușuri, secretele scrierii buchiilor.
Atât.

☆Masa de prânz și cazarea (acolo unde este cazul) cad în sarcina voastră, toate celelalte costuri: materiale, activitățile auxiliare, pauzele de cafea sunt incluse în prețul întâlnirii.

☆Participarea este confirmată prin achitarea costului cursului (personal sau virament bancar)
☆Pentru detalii corespondăm pe fb Anca Timis sau la telefon: 0723276272.

VIA: pagina de facebook a evenimentului

Lansarea revistei de cultură „ȚARA BÂRSEI”

Brasovul azi, ,

Consiliul Județean Brașov și Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov vă invită marți, 18 decembrie 2018, ora 12.00, la sediul din Piața Sfatului, nr. 25, la lansarea revistei de cultură „ȚARA BÂRSEI”, nr. 17, serie nouă.

Revista reunește articolele a 48 de specialiști și cercetători din muzee și institute de cercetare din Brașov, Sibiu, Vaslui, Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Râmnicu-Sărat, Agnita, Zalău, Pitești, Drobeta Turnu Severin, Săcele, Făgăraș, Târgoviște, Călan, București, Constanța, Câmpulung Muscel.

Articolele publicate au fost prezentate în cadrul sesiunii naționale de comunicări științifice „Țara Bârsei”, ediția a XVII-a, desfășurată în 24-25 mai 2018, cu temele „50 de ani de la înființarea Muzeului Casa Mureșenilor” și „Centenarul României Mari”. De asemenea, revista reunește și lucrările prezentate în cadrul Simpozionului „Mari geografi brașoveni” cu tema „Geografie și artă militară” desfășurat în 13 octombrie 2017.