Arhive etichete: La pas

Arta în spații publice din România: lansare de carte și expoziție de artă urbană cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2022

Save or Cancel te invită, cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2022, să descoperi exemple remarcabile de artă urbană în cadrul lansării online a unei noi ediții a cărții Un-hidden Street Art in Romania și vizitând expoziția Arta în spații publice din România.

Proiectul Arta în spații publice din România promovează, în contextul Zilei Culturii Naționale 2022, arta ca actor în viața urbană și investighează regenerarea participativă a spațiului public ca spațiu cultural multi-disciplinar prin reinterpretări ale societății contemporane, invitând publicul să participe la lansarea online a ediției trei a publicației tipărite Un-hidden Street Art in Romania prin intermediul unui panel de discuție cu Pisica Pătrată, Irlo, Petre Ghiocel, autorii, urmată de retrospectivă video, și să viziteze o expoziție în spațiul public din București, compusă din planșe și lucrări originale.

Evenimentul online de lansare a cărții Un-hidden Street Art in Romania ediția trei,

Data: 15 Ianuarie 2022, 18:00 – 20:00

Loc: online, pe website-ul și pagina de facebook feeder.ro – link aici

Lansarea publicației este compusă dintr-un panel de discuție cu autorii Cristina Popa și Andrei Racovițan, fotograful Petre Ghiocel, artiștii Pisica Pătrată și Irlo, și din retrospectiva video alcătuită din 55 de montaje video making-of ale unora dintre cele mai remarcabile lucrări artistice independente din spațiul public din București, Brașov, Constanța, documentate de autori și colaboratori în perioada 2014 – 2021.

Noua ediție a cărții Un-hidden Street Art in Romania, tipărită cu sprijinul Ministerului Culturii, va fi distribuită gratuit în rețeaua Bibliotecii Metropolitane București. 

Expoziția Arta în spații publice din România

Perioada: 20 – 31 Ianuarie 2022

Loc: Lente, strada Dionisie Lupu, nr. 78, București

Expoziția este compusă din 10 planșe, dispuse la exterior, vizibile din stradă, care prezintă hărți ale artei independente din spații publice din Brașov, București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Târgu Jiu și România, și peste 20 de fotografii, lucrări de artă din spațiul public românesc, realizate de artiști precum Pisica Pătrată, Livi Po, Serebe, Sandi Bălășoiu, în cadrul proiectelor produse de Save or Cancel, și din 10 lucrări originale de Serebe, John Dot S, Pasr, iZZY iZVNE, Aeul, Nesk, Oh Boy, Krips, Homeboy LDJ și Livi Po, din colecția solicitantului, dispuse în interior sufrageriei urbane Lente.

“Arta în spații publice din România” este un proiect cultural Save or Cancel, realizat cu sprijinul Ministerului Culturii, cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2022.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Ministerului Culturii.

Parteneri: Biblioteca Metropolitană București, Lente

Parteneri media: Radio România Cultural, IQads.ro, The Institute, One Night Gallery, Revista Atelierul

Sursa si imagine; comunicat remis La pas prin Brasov

Un zâmbet la sfârșit de an – Adrian Munteanu, Videosonet 48: „Dincolo de ușă”

Un zâmbet la sfârșit de an. La Mulți Ani tuturor prietenilor!! Cu gândul meu bun

Adrian Munteanu -VIDEOSONET 48 – Dincolo de ușă

Detașare și amalgamare.

Se pot surprinde împreună, într-o străfulgerare de clipă?

Am găsit răspunsul reîntorcându-mă la convingerea indestructibilă că elaborarea poetică nu are consistență, trăire și autenticitate decât pornind de la reverberațiile inimii spre elaborarea mentală.

Fără suflet nu există trăire. Rezultatul, oricât de elaborat ar fi – sau poate tocmai de aceea – nu rămâne decât un eșafodaj fără liant.

Iar liantul este culoarea. Poezia nu este pentru daltoniști.

DINCOLO DE UŞĂ

antisonet 1

Când am deschis pe negândite uşa
Ce a scâncit prelung şi fără clanţă
Am auzit din casă o romanţă.
Lângă uluci a apărut mătuşa.

Unchiaşul, cel ce fuse ordonanţă,
Clipeşte hâtru, scormonind cenuşa.
Stă într-un colţ întunecos păpuşa,
Dar amănuntul n-are importanță.

Rostesc: hello, cum o mai duci bătrâne?
– Ce să mai fac? Genunchiul m-a durut!
Pe-un dinte strâmb un geamăt îi rămâne.

Mătuşa spune: e un prefăcut.
– Ia spune-mi drept – o-ntreb – că nu se pune:
Câte-un drăguț mai ai la aşternut?

Adrian Munteanu
https://www.amsonete.ro

Video: YouTube

Un spectaculos maraton de pian cu trei concerte interpretate în aceeași seară și două piane pe scenă, deschide Festivalul „Hoinar” 2021 pe 2 decembrie la Filarmonica din Brașov

„Muzică clasică așa cum nu ați mai ascultat până acum, dedicată sută la sută regelui instrumentelor: pianul, în toate ipostazele sale, de la clasic, la modern și jazz” – este invitația pe care Festivalul Hoinar 2021 o lansează publicului între 2 și 14 decembrie, la Brașov și la București. Festivalul se deschide pe 2 decembrie, de la ora 19, la Filarmonica din Brașov, cu un spectaculos tur de forță ce include un concert pentru două piane în primă audiție românească. Biletele pentru concert  sunt puse în vânzare online pe www.bilet.ro, precum și la casieria Filarmonicii Brașov, prețul unui bilet fiind de 40 lei.

Joi seară, pe 2 decembrie, de la ora 19.00, pe scena Sălii Patria a Filarmonicii din Brașov vor urca doi dintre cei mai talentați pianiști de origine română aclamați internațional pentru a deschide ediția 2021 a Festivalului Hoinar. Daria Ioana Tudor – lector la celebra Universität der Künste din Berlin, cu o carieră internațională pe scenele din Germania, Austria sau Statele Unite ale Americii – și Florian Mitrea, profesor la renumita Academie Regală din Londra, aclamat pe scena legendarei Carnegie Hall din New York aduc publicului un maraton cu trei concerte pentru pian de Beethoven, Bartok și Liszt în aceeași seară, pe aceeași scenă! Sub bagheta dirijorului Daniel Enășescu și alături de Orchestra Simfonică a Filarmonicii din Brașov, muzica propune o călătorie La porțile viitorului”: ascultătorii sunt invitați să treacă de la un concert pentru pian la altul, pornind de la Beethoven, cel care a emancipat pianul ca instrument de anvergură, ajungând la Dublul concert de Bartok, lucrare ce pune în parteneriat pentru prima dată în istorie doi pianiști, doi percuționiști, și o întreagă orchestră simfonică, și terminând cu Concertul în Mi bemol major de Liszt, piesă de avangardă care a revoluționat relația pian-orchestră și care împinge limitele tonalității la extreme, cu intensitate maximă.

Concertul dublu de Bartok pentru două piane, percuție și orchestră este cântat în România pentru prima dată. Celor 176 de clapte ale celor două piane, puse coadă în coadă, li se alătură o întreagă muniție de instrumente de percuție – timpani, tobă bas, gong, trianglu, xilofon, și multe altele. Împreună cu dirijorul și orchestra, se pornește o muzică total nemaiauzită, aproape cinematografică în capacitatea ei de a evoca imagini prin sunet!

Florian Mitrea, pianist 

Programul complet

Concertul Nr.1 pentru pian și orchestră în Do Major de Ludwig van Beethoven –  solistă Daria Ioana Tudor (40 de minute)

Concert pentru două piane, percuție si orchestră de Bela Bartok – soliști pianiștii Daria Ioana Tudor și Florian Mitrea, și percuționiștii Ovidiu Nauncef și Gabriel Barani (30 de minute)

Concertul Nr 1. pentru pian si orchestră în Mi-bemol major, de Franz Liszt  (20 de minute)

Biletele pentru concertul care deschide Festivalul Hoinar 2021  sunt puse în vânzare online pe www.bilet.ro, precum și la casieria Filarmonicii Brașov, prețul unui bilet fiind de 40 lei.

O pianistă de primă clasă!” (Pascal Devoyon)

Despre Daria Ioana Tudor 

Lector la celebra Universität der Künste Berlin, pianista de origine română Daria Ioana Tudor are o carieră internațională remarcabilă pe scenele din Europa și America. A participat la festivaluri din Finlanda, Germania și Austria precum Alpenarte – Schwarzenberg, Kissinger Sommer – Baden Kissingen,  Mozartfest – Würzburg, Festivalul Crescendo -Berlin. În luna iunie a anului 2019, a fost distinsă cu Premiul pentru cel mai bun tânăr artist, Enlight Prize, în cadrul Festivalului Art of the Piano – Cincinnati, SUA. A participat la prima ediție a Festivalului L’espritde joie (Radialsystem V – Berlin, aprilie 2017) interpretând, alături de Eric Schneider, la două piane, Visionde l’Amen de O. Messiaen. Printre colaborările sale se numără unele cu artiști precum: Zakhar Bron, Mihaela Martin, Hansjörg Schellenberger, Andrei Ioniță, Christel Lee, Florian Mitrea. A urmat masterclass-uri cu pianiști de renume ca Maria João Pires, Elisabeth Leonskaja și Leon Fleisher.

Unul dintre cei mai străluciți tineri pianiști ai momentului” (Martha Argerich)

Despre Florian Mitrea

Descris de Martha Argerich ca fiind „unul dintre cei mai străluciți tineri pianiști ai momentului”, Florian Mitrea este dublu-laureat la Concursurile Internaționale de Pian de la Glasgow 2017, Saint Priest 2017, Hamamatsu 2015, München ARD 2014 și câștigătorul Concursului de Pian al Royal Overseas League. Lista de distincții continuă cu premii la Harbin în China în 2018, Manchester și Verona 2016. De asemenea, în 2018, a câștigat Festivalul Internațional de Pian de la New York, premiu în virtutea căruia i-a fost acordat debutul la Carnegie Hall. În prezent este profesor în cadrul Facultății de Pian a Academiei Regale de Muzică din Londra, cât și la Școala Purcell pentru tineri muzicieni. Este invitat în mod regulat să susțină cursuri de măiestrie  la Tokyo și la București.

Laureat al Concursului Jeunesses Musicales

Despre Daniel Enășescu 

Recomandat de maeștrii Cristian Mandeal și Neville Marriner și laureat la Concursul Jeunesses

Musicales 2010, dirijorul Daniel Enășescu a colaborat cu orchestre din România, Marea Britanie și Republica Cehă. Apreciat deopotriva de orchestre și public, a fost recomandat cu deosebita căldură de personalităţi ale lumii muzicale ca Jin Wang și Charles Olivieri Munroe, iar cu prilejul comemorării a 150 de ani de la naştereacompozitorului şi dirijorului Gustav Mahler, a fost invitat să dirijeze un concert în Republica Cehă.Este de asemenea foarte activ şi în alte domenii ale lumii muzicale – a prezentat concertele din cadrul stagiunii camerale dedicate tinerilor la filarmonica bucureşteană şi a colaborat frecvent cu echipa Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu”. A contribuit decisiv în calitate de consultant artistic la dezvoltarea primului festival pascal din România – „Gloria Domini – Braşovul Pascal” (Braşov, 2017) În prezent, ocupă de asemenea funcţia de impresar artistic la filarmonica bucureşteană.

Evenimentele din cadrul Festivalului Hoinar 2021 vor continua până pe 14 decembrie la București, cu o piesă de teatru muzical sclipitoare pentru actriță și pianist, precum și cu un recital pentru pian susținut de Florian Mitrea alături de unul dintre cei mai promițători tineri pianiști români ai momentului: Nil Mladin. În încheierea festivalului, în zilele de 17 și 18 decembrie, Florian Mitrea va susține un curs de măiestrie ce cuprinde conferințe, lecții deschise de pian, și discuții cu artiștii festivalului. Cursul este organizat în parteneriat cu Colegiul Național de Muzică George Enescu  și se vor desfășura la Sala Mare a instituției.

Despre Festivalul Hoinar

Fondat de pianistul de origine română Florian Mitrea și organizat de Fundația Centrul Român de Muzică, Festivalul Hoinar reunește atât o componentă educativă, cât și o componentă festivalieră de concerte, recitaluri și spectacole unice în România, propunându-și să aducă în lumină nu doar un repertoriu de muzică clasică special, în interpretări originale, ci și unii dintre cei mai promițători artiști români ce desfășoară cariere internaționale, care merită descoperiți și de publicul din România. 

Organizator: Fundația Centrul Român de Muzică 

Parteneri: Filarmonica Brașov, Filarmonica „George Enescu”, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, Colegiul Național de Muzică George Enescu

Partener media: Radio România Muzical

Sursa si imaginiȘ comunicat remis La pas prin Brasov

Ziua Națională a României va fi sărbătorită în cadru oficial la Brașov

Ziua Națională a României va fi sărbătorită în cadru oficial printr-o ceremonie militară organizată de Instituția Prefectului – Județul Brașov și Garnizoana Brașov.

Ceremonia se va desfășura miercuri, 1 Decembrie, în municipiul Brașov, pe Bulevardul Eroilor, începând cu orele 11:00, cu efective aparținând Brigăzii 2 Vânători de Munte ”Sarmizegetusa”, Inspectoratului de Jandarmi Județean “Nicolae Titulescu“, Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Țara Bârsei” din județul Brașov și Inspectoratului de Poliție Județean.

În încheierea ceremonialului militar și religios vor defila, prezentând onorul publicului participant la activitate, 250 de militari și 31 de mijloace tehnice, din cadrul Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne.

La festivitate vor participa prefectul județului, Mihai Cătălin Văsii, președintele Consiliului Județean, Adrian Ioan Veștea, primarul municipiului Brașov, Allen Coliban, alte oficialități locale, comandanți de mari unități și unități din Garnizoana Brașov, veterani, cadre militare în rezervă și în retragere.

Ceremonii asemănătoare, dar în format restrâns, vor avea loc și în localitățile Predeal, Azuga, Sinaia, Bușteni, Săcele, Hărman și Codlea.

Activitățile se vor desfășura cu respectarea tuturor regulilor și măsurilor stabilite pentru prevenirea îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2, conform legislației în vigoare.

 

Instituția Prefectului – Județul Brașov

 

O săptămână bogată în evenimente, la Opera Brașov

Miercuri, 1 decembrie 2021, de la ora 18.30, în Foaierul Operei Brașov, vă invităm la un Concert special dedicat Zilei Naționale a României. Programul va fi alcătuit exclusiv din muzică românească și cuprinde arii și duete din opera „Răspântia” de Florin Comișel, operetele „La seceriș” de Tiberiu Brediceanu, „Mușchetarii” de Norbert Petri, „Leonard” de Florin Comișel, lied-uri: „Rugăciune” (versuri Mihai Eminescu) și „Pașii” din ciclul „Trei cântece pentru Till”– Felicia Donceanu, „Poem pentru România” – Liana Alexandra, „Codrule” (versuri Mihai Eminescu) – Aurel Eliade, „Estrene a Anne” – George Enescu, dar și piese contemporane, cum ar fi „Să țin încă o dată” – Eugen Doga. Participă soliștii Operei Brașov: Maria Catrina, Cristina Coatu, Sonia Hazarian, Simona Manole, Cristina Roșu, Lăcrămioara Schuller, Alexandru Aghenie, Valentin Marele, Lorand Cristian, Dan Popescu, Alexandru Chiriac, Ștefan Schuller. La pian îi va acompania maestra Sena Ducariu. Prezentarea evenimentului va fi făcută de Lorand Cristian.

Preț bilet: 20 lei  

Sâmbătă, 4 decembrie 2021, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă așteptăm la concertul extraordinar „Tinerețea Romanței”, organizat în parteneriat cu Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște. Evenimentul face parte din Programul Naţional de Concerte „Tinereţea Romanţei”, ce se desfășoară sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO și care continuă seria concertelor de mare succes desfășurate în anii 2017, 2018, 2019 și 2020, sub genericul „Romanţa ne unește”, „Comori ale Romanţei” şi „Izvoare ale Romanţei”, ca evenimente asociate Festivalului Naţional de Romanţe „Crizantema de Aur”.

Programul constă într-o serie de concerte de romanţe, susţinute în mari oraşe din România și din Republica Moldova, cu orchestre profesioniste, la care participă laureaţi ai Festivalului Naţional „Crizantema de aur”, alături de prestigioşi interpreţi de romanţe din fiecare zonă istorică. Invitată special în cadrul acestui concert este binecunoscuta Alina Mavrodin Vasiliu.

Participă, de asemenea, soliștii Operei Brașov: Mădălina Bourceanu, Maria Catrina, Sonia Hazarian, Simona Manole, Lăcrămioara Schuller, Alexandru Aghenie, Lorand Cristian, Ciprian Cucu, Valentin Marele, Ștefan Schuller. La pian îi va acompania Sena Ducariu, iar la vioară, Cătălin Floroiu. Scenografia îi aparține Rodicăi Garștea. Regie scenă: Dan Antipa.

Preț bilet: 40 lei 

Duminică, 5 decembrie 2021, de la ora 12.00, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (str. Bisericii Române), Opera Brașov este invitată să susțină, în avanpremieră, concertul „Sosit-a Ziua cea Sfântă” al Corului Operei Brașov.

În program sunt cuprinse colinde românești inedite, orchestrate de Dragoș-Mihai Cohal, dintre care amintim doar câteva titluri: „La tătă casa-i lumină”, „Sus la naltu’ ceriuluiu”, „Juni buni colindători” sau „Îmbucură-te om bun”. Alături de Corul Operei Brașov, își dau concursul artiști ai Operei Brașov: Maria Catrina – soprană, Cristina Coatu, Cristian Dicu, Emil Dumbravă, Bogdan Mirică și Mugurel Oancea – membri ai Corului Operei Brașov. Ei vor fi acompaniați de Cvartetul Kronstadt: Adrian Pipaș – vioară, Ana-Maria Pipaș – vioară, Előd Gábor – violă, Zsófia Bartha – violoncel și Orchestra de cameră a Operei Brașov: Adrian Pintea – contrabas, Diana Nedelea – piccolo, Luminiţa Cucu – flaut, Marius Ciulică – oboi, Szabolcs Laszlo – fagot, Liviu Săvuță – corn, Ciprian Vodă, Andrei Cotelea, Eduard Pipaș, Ștefan Piuaru – percuție, Simona Patriche – pian. Dirijorul acestui concert este Dragoș-Mihai Cohal, maestrul care se ocupă și de pregătirea Corului Operei Brașov. Narator: Lorand Cristian.

Concertul are și un scop caritabil, propunându-și să vină în ajutorul unor copii orfani din județul Brașov, pentru care se vor putea face donații în ziua evenimentului.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile! 

Duminică, 5 decembrie 2021, în ajun de Moș Nicolae, de la ora 18.30, în Sala Operei Brașov, vă așteptăm la tradiționalul concert „Colindăm, colindăm!”, oferit de Cvintetul vocal ANATOLY. Ne vom bucura împreună de frumusețea colindelor și a cântecelor de iarnă, ascultând „Noi umblăm şi colindăm” de Mihai Bârcă, „La casa di peste drum” de Tudor Jarda sau „Colindul îngerilor” de John Rutter, dar şi lucrări în primă audiție, precum „Moș Crăciun nu te-a uitat” sau „În seara de Ajun”, semnate de către compozitorul brașovean Dan Pavelescu. Cei cinci muzicieni brașoveni care formează grupul vocal ANATOLY sunt: Andrada Mureşan – alto, Gabriel Baciu – tenor I, Ciprian Cucu – tenor II, Ciprian Ţuţu – bariton, Marius Modiga – bas. La pian îi va acompania Nina Zaharia. Scenografia: Rodica Garștea. Regie scenă: Marilena Aldea.

Preț bilet: 30 lei (Pentru acest spectacol nu mai sunt bilete disponibile!)

Biletele se vând atât online, pe site-ul www.bilet.ro, cât și la sediul Operei Brașov din str. Bisericii Române nr. 51. Program Casierie: Luni – Vineri 10 – 17 şi cu o oră înainte de începerea spectacolului (în cazul în care rămân bilete disponibile). Informații se pot obține la telefon: 0268-419380. 

În stagiunea 2021 – 2022, accesul copiilor la spectacolele de operă și operetă este permis începând cu vârsta de 7 ani! 

Participarea la evenimentele Operei Brașov este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv pentru persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 44 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare. Certificatul verde va fi însoţit de un act de identitate.

Desfăşurarea spectacolelor este permisă conform reglementărilor legale în vigoare cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a sălii.

Pe toată durata desfășurării spectacolelor, purtarea măștii este obligatorie! Va fi respectată distanțarea între scaune. Vă rugăm frumos, în cazul în care prezentați simptome de infecție respiratorie, să rămâneți acasă pentru a nu vă pune în pericol nici pe dumneavoastră și nici pe ceilalți participanți la eveniment. Vă mulțumim pentru înțelegere! 

Eveniment desfășurat cu sprijinul Primăriei Municipiului Brașov.

Sursa si imagini (credit foto nementionat): comunicat remis La pas prin Brasov

Adrian Munteanu: 40 de ani de la înființarea Cercului literar 19 la Brașov

În 1975 eram angajat ca instructor-metodist la Casa Municipală de Cultură Brașov, instituție care poartă azi numele de Centrul Cultural Reduta. În anul 1981, pe lângă atribuțiile principale de conducere a sectorului teatru al instituției, cu formații în limba română, maghiară și germană, cu spectacole de poezie, montaje literare și teatru poetic, am avut ideea de a înființa un cenaclu literar, cu scopul principal de a sprijini activitatea unor tineri profesori și elevi brașoveni care începuseră să se afirme și care nu aveau un cadru instituționalizat unde să-și desfășoare întâlnirile literare și nici posibilitatea de a intra în contact direct cu personalități culturale de la nivel național. Pentru a pune în practică această inițiativă, l-am contactat și m-am întâlnit la Casa de Cultură cu profesorul Alexandru Mușina. Știam din informațiile legate de viața culturală a Brașovului că este unul dintre liderii tinerei generații de condeieri. Expunându-i concret intenția, am adăugat aprecierea mea că inițierea unui asemenea cenaclu ar aduce un suflu nou în activitatea literară brașoveană funcționând ca o alternativă la cenaclul literar al revistei Astra în care activau scriitorii consacrați și ca o posibilitate oferită tinerilor condeieri aflați în perioada formării lor de a se afla în preajma profesorilor de specialitate, a unor personalități care se remarcau deja printr-o nouă manieră de a construi și înțelege fenomenul literar contemporan. Totodată, la lucrările viitorului cenaclu ar fi putut fi invitați, cu acoperirea cheltuielilor de transport și cazare de către Casa de Cultură, diferite personalități literare românești, la propunerea conducerii cenaclului.

Inițiativa a fost bine primită de Alexandru Mușina care a procedat la convocarea celor cu care era în contact, atât colegi de la diferite școli ale județului Brașov, cât și elevi de liceu care începuseră să se afirme ca având disponibilități în latura umanistă a studiului.

Prima întâlnire a avut loc în toamna anului 1981 în foaierul Casei de Cultură. A deschis întâlnirea Alexandru Mușina. Vorbea frumos, cu prietenie, fără morga profesorului care trebuie musai să fie ascultat fără reținere, ridicat pe un piedestal, privind clasa cu suficiență. Asta mi-a plăcut în primul rând. Era semn de statornicie, de acceptare sigură din partea tuturor. Era atmosfera ideală pentru o petrecere de suflet. Spunea lucruri interesante despre locul lor, despre începutul de drum al unora, despre valoarea unor întâlniri formatoare, despre deschiderea unor ferestre spre acumulare, informare și schițare a unui profil personal. Amintea de posibilitatea de a se cunoaște, de a gândi și concepe împreună, potrivit pasiunii lor comune. Ascultând în tăcere și cu interes, reușeam să-i așez în memorie pe toți cei prezenți, cu mici particularități ale fiecăruia, dar, deocamdată, fără să am glasul lor, capacitatea fiecăruia de a rosti adevăruri, fluența și inovația, fără să le pot remarca acumulările de până atunci. Era timp. Deocamdată surprindeam interesul fiecăruia, privirile uneori complice, relația de colegialitate dintre unii, de singurătate a altora. Observam, chiar și fără cuvinte, că cei mai mulți se cunoșteau între ei și începeam să înțeleg ce rol putea să aibă inițiativa mea, ce înlesniri putea aduce fiecăruia.

Mușina i-a prezentat pe toți cei aflați în sală. O parte erau profesori, cu toții tineri, la început de carieră. Câțiva, de vârstă apropiată, nu aveau un loc de muncă pe care să-l nominalizeze. Altă parte dintre cei prezenți, grupați aproape instinctiv într-un loc distinct al sălii, erau elevi de liceu.

Mușina i-a întrebat pe toți dacă acceptă inițiativa și vor să se constituie într-un grup cu întâlniri săptămânale. Murmur aprobator, chiar entuziast. Acel entuziasm al începutului care nu are nevoie de cuvinte, e o evidență. Trebuiau să pună și un nume grupului nou constituit. Ideea cuiva din sală a fost să se numere participanții. Era ușor. Pe scaunele ocupate aproape în totalitate se aflau 19 persoane. Mușina a concluzionat, sugerând numele: să se numească Cercul Literar 19.

Simplu, poate prea simplu, dar și simplitatea are locul ei într-un angrenaj care nu-și impunea să elaboreze construcții neapărat sofisticate.

Din sală a venit și continuarea. Trebuiau să hotărască cine va fi președintele. Alt murmur și un răspuns distinct care se insinua între toți. Un cuvânt rostit sau pur și simplu încuviințat firesc printr-o simplă aplecare a capului. Președintele aproape că se cunoștea deja. Îl știam și eu încă de la pornire, de când l-am contactat, de când ne-am cunoscut la prima întâlnire, de când nu era nimic, doar ideea. Alexandru Mușina avea să conducă cenaclul până la ultima lui ședință.

La Cercul Literar 19 s-a referit pe larg Ioan Olimpiu Șerbu în lucrarea sa de doctorat „Școala Literară de la Brașov”:

„În 1981 se înființează un nou cenaclu literar în Brașov, Cercul literar 19. Cenaclul este amintit sub diferite denumiri: Cenaclul 19, Cenaclul literar 19, Cercul literar 19 sau, mai simplu, doar Cercul 19; Singura constantă, numărul 19, vine de la numărul participanților la prima ședință.

Inițiatorul ideii este metodistul Adrian Munteanu, președintele cenaclului devine de la prima ședință Alexandru Mușina, iar printre participanți se numără Gheorghe Crăciun, Angela Nache, Paul Grigore, Ovidiu Moceanu, Ion Pop Barassovia, Vasile Gogea, Petru M. Haș, Leonard Oprea, Ninel Badea,

ș.a, majoritatea nemulțumiți de calitatea singurului cenaclu literar existent în Brașov, Cenaclul Astra organizat în jurul revistei omonime. Dintre vizitatorii și

invitații din exterior pot fi amintiți (conform celor evocate în interviuri) Mircea Nedelciu, Mircea Cărtărescu, Dan Culcer, Ioan BogdanLefter.

Dintre liceeni cooptați la cenaclu se remarcă în scurt timp Caius Dobrescu, Simona Popescu, Andrei Bodiu și Marius Oprea, care vor fi instruiți îndeaproape de Mușina atât în cadrul ședințelor cenacliere cât și în întâlniri informale acasă la acesta din urmă, prilejuri de mici petreceri animate de discuții literare. Alexandru Mușina le direcționează tinerilor lecturile, lucrează îndeaproape pe textele acestora iar liceenii admit necondiționat rolul de Maestru jucat de Mușina în formarea lor ca scriitori.

Cei patru tineri devin participanți activi și permanenți ai cenaclului, susțin lecturi și discuții critice, ceea ce-l va determina pe Mușina să-i propună de

două ori ca invitați în cadrul Cenaclului de Luni,organizat la București în 1982.

Inițiativa înființării cenaclului a pornit așadar de la scriitori de generație optzecistă nevoiți să se grupeze în fața scenei literare brașovene conservatoare.

Cercul literar 19 și-a întrerupt activitatea în 1984 (tinerii membrii, elevi de liceu, plecau în acel an la facultate în alte orașe, n.m.). Scurta viață a cenaclului a lasat însă urme memorabile în special pentru cei „formați” în cadrul lui și, totodată, a schițat viitoarele traiectorii ale acestora.”

La cenaclul lăsat în mâna pricepută a lui Alexandru Mușina, nu am lipsit în cei aproape patru ani de funcționare. De prima dată, întâlnirile mi s-au părut de o calitate teoretică și de o consistență peste orice închipuire. Profesor de română la origine, mă descopeream asistând cu surprindere la luările de cuvânt ale elevilor de liceu. Ce spuneau și cum spuneau, cum formulau conceptele, corespundea unor standarde de calitate care depășeau cu mult nivelul obișnuit al unui elev de liceu. Pentru mine era incredibil cum s-a putut aduna în același timp, în aceeași generație, în același oraș un mănunchi de tineri aproape geniali. Și pentru mine, la cei 33 de ani de atunci, a fost o școală. Profesorii se străduiau să nu coboare ștacheta. S-ar zice că era o competiție între profesori și elevi. Fiecare dintre ei, cu felul propriu de a reacționa și a interveni. Gheorghe Crăciun, ponderat, modest, convingător, profilându-se ca inițiator de școală literară, Angela Nache, poetă deja consacrată, Ovidiu Moceanu, documentat și intuitiv, Vasile Gogea, spirit activ, curajos, în contratimp cu regimul, Paul Grigore, un mucalit blând și senin, cu studii și receptivitate serioase, dând culoare ansamblului, Ioan Barassovia, cu poezia lui remarcată, Claudiu Mitan, poet de o modestie bolnăvicioasă, eleva Simona Popescu, sigură pe ea, articulând savant, Andrei Bodiu, alt elev cu înzestrări poetice și teoretice remarcabile, elevul Caius Dobrescu, calm și sigur pe cunoștințele sale, pe conceptele susținute. Elev era și Marius Oprea, istoricul de mai târziu cu veleități și reușite de poet autentic. Fiecare cu aprofundări teoretice uimitoare.

Din această competiție tinerească, aplecată spre studiu și dezvoltarea de precepte noi, în marcat acord cu mișcarea literară universală, se nășteau întâlniri memorabile și de mare folos pentru fiecare participant.
Întotdeauna ședințele în cadrul Cercului Literar 19 începeau printr-o dezbatere teoretică pe o temă anunțată în ședința anterioară. Elevii erau provocați de conducătorul cenaclului sau de Gheorghe Crăciun, de cele mai multe ori, să dezvolte tema, să comunice modul în care percep că ea se recunoaște ca un subiect de actualitate privind construcția literară pe plan mondial. Într-o perioadă în care procurarea unor cărți și reviste cu ajutorul cărora să-ți poți face o imagine completă asupra evoluției la zi a literaturii universale era dificilă, elevii în special demonstrau că sunt la curent cu noutățile și pot să le asocieze într-un tablou cu largă și consistentă deschidere. Rareori trebuia retușat ceva. Mai degrabă dezbaterea era completată de profesori cu propriile aprecieri și asocieri, astfel că peisajul alcătuit era generos și amplu. Grupul demonstra o unitate și o constanță în privința aprecierilor care te făcea să realizezi că asistăm la constituirea unui curent literar contemporan cu marcată notă de originalitate.
În partea a doua a întâlnirilor avea loc consemnarea unor evenimente în spațiul literar românesc, fie că erau manifestări diverse cu caracter național sau noi apariții editoriale, cu prioritate ale membrilor cenaclului. Astfel în cenaclu au fost formulate primele aprecieri și au fost citite primele cronici referitoare la romanul lui Gheorghe Crăciun, „Acte originale, copii legalizate” apărut la Cartea Românească în 1982, la volumul de versuri „Miraculum” cu care Angela Nache primea premiul de debut al editurii Dacia, 1982. Larg comentat a fost în 1983 debutul editorial al lui Ovidiu Moceanu cu volumul de proză scurtă „O privire spre Ioan”, editura Dacia. Înainte de încheierea activității cenaclului a fost timp pentru comentarea volumului de debut al lui Alexandru Mușina, „Strada Castelului 104”, de la editura Cartea Românească,1984.

Îmi amintesc cum a fost citit drept model și larg comentat antologicul poem al lui Alexandru Mușina „Budila Express”.

Partea a treia în cadrul ședințelor de cenaclu era rezervată lecturilor de poezie, proză, eseu sau teatru. Am remarcat întotdeauna calitatea comentariilor, a aprecierilor sau rezervelor pe marginea textelor care se făceau întotdeauna cu prietenie, dar, în același timp, incisiv, corect, nuanțat, cu conștiința importanței aprecierilor pentru autor, devenind, în același timp, articularea unui concept unanim recunoscut în privința modernității demersului creator.

Pe parcurs, cenacliștii solicitau întâlniri cu diferiți scriitori, modele în epocă. În calitate de inițiator și de reprezentant al Casei de Cultură rezolvam cu fiecare invitat problemele administrative, îi cazam la hotel, le plăteam transportul, îi însoțeam, dacă era cazul și nu o făcea altcineva, până la gară. Cu unii dintre oaspeții întâlnirilor Cercului Literar 19 am stat mai mult de vorbă sau i-am invitat la o bere în timpul rămas liber, ca să nu se simtă izolați în orașul de munte. Cu scriitorul și editorul clujean Vasile Igna am vorbit despre munca de editor, fără să știu, pe vremea aceea, că voi conduce și eu o editură. Cu romancierul și redactorul revistei Vatra, Mihai Sin, am povestit mai mult despre viața literară mureșeană, despre cunoștințele comune de acolo. Era un tip agreabil, cu accentuată deschidere spre prietenie, cu modestie. Ioan Bogdan Lefter a ținut să-mi scrie, după ce s-a întors la București, subliniind importanța pe care o are cel care veghează cu discreție la buna desfășurare a vieții scriitorilor, încurajându-i cu reținere, oferind cadrul potrivit unei libertăți de exprimare.

Memorabile au fost întâlnirile cu Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu, Dan Culcer, atât pentru calitatea textelor citite cât și pentru valoarea dialogului teoretic purtat cu membrii cenaclului. Au fost câștiguri înalte pentru toți cei prezenți.

Nu de puține ori ședințele în care aveam invitați se prelungeau acasă la unul dintre membrii cenaclului, prilej pentru dezbateri privind actualitatea literară și pentru cunoaștere reciprocă.

După 1989, Alexandru Mușina și Gheorghe Crăciun, alături de Ovidiu Moceanu și Andrei Bodiu, au pus bazele Facultății de Litere din Brașov, la care a devenit profesor și Caius Dobrescu, transferat ulterior la Facultatea de Litere din București, acolo unde predă și Simona Popescu. Alți membri ai cenaclului au devenit scriitori consacrați care au activat sau continuă să fie prezenți în viața literară românească sau se manifestă în străinătate.

Personal regret că nu avem consemnări fotografice de la aceste ședințe cenacliere. Pe de o parte aveam alte priorități și pe de altă parte putea fi cam suspect să o faci. Securitatea era pe aproape.

Pe parcurs au fost destule consemnări despre această activitate literară în reviste. În primul rând au pomenit importanța ei, în diferite interviuri, membrii Cercului Literar 19:

Alexandru Mușina: ”În 1980, cum rămăsesem, cumva, fără… cenaclu (eram la Braşov, mă duceam cam o dată pe lună la Bucureşti, dar nu era suficient, aveam viciul în sînge), m-am bucurat cînd la Casa de cultură din Braşov s-a deschis unul, Cercul literar 19 (atâţia eram la înfiinţare). Între membrii fondatori: Gheorghe Crăciun, Ovidiu Moceanu, Vasile Gogea, Paul Grigore, Ioan Barassovia, Angela Nache, Claudiu Mitan, Petru M. Haş şi un grup de liceeni, cam obrăznicuţi (…)Dacă există o şcoală de la Braşov, ea îşi are bazele în 81-83, cînd s-au format şi – precoci – deja au început să se afirme: Marius Oprea, Andrei Bodiu, Simona Popescu, Caius Dobrescu (Sorin Matei, o altă promisiune, a emigrat în cele Americi şi-a devenit specialist în ştiinţe ale comunicării). Am fost maestrul lor? E cazul s-o spună ei (unii – voalat – neagă asta şi poate au dreptate). Ce-a însemnat ucenicia cu mine, iarăşi, e cazul s-o spună ei.” (Interval, 1999)

Andrei Bodiu: ”La Cercul Literar 19 l-am cunoscut pe Gheorghe Crăciun, un scriitor și un om pe care îl admir, pe Vasile Gogea, pe Ovidiu Moceanu, pe Angela Nache. Pentru mine, un adolescent, întâlnirea cu acești oameni adevărați a contat enorm.”(Observatorul Cultural, 2001)

Tot el își amintea: „Profesoara noastră de română, doamna Cornelia Bularca, ne-a spus că la Casa de Cultură se ține un cenaclu. Era Cercul Literar 19, care s-a numit așa pentru că la ședința inițială au participat 19 autori. Simona (Popescu)a venit în clasa noastră de la Liceul Unirea și ne-a spus că șef e un tip foarte tare, poetul Alexandru Mușina. Ne-a spus celor care scriam să mergem acolo. A insistat că e un mediu foarte bun, cu mai mulți tineri scriitori din Brașov. În subsolul Casei de Cultură, unde Adrian Munteanu, metodist la Casa de Cultură, reușise să obțină loc, l-am cunoscut pe Mușina. Mușina avea un „lipici“ extraordinar. Era un tânăr genial (nu exagerez!) care avea o încredere fanatică în poezie. În plus, avea un autentic cult pentru tineri, pe care nu a încetat să îi încurajeze cât a trăit”. (Observator Cultural, 2013)

Caius Dobrescu: ”Întâlnirea fundamentală pentru mine a fost aceea cu personalitatea puternică, mai mare decât viaţa, a lui Alexandru Muşina, pe care l-am cunoscut, ca elev de liceu, la Cercul literar 19. Pentru mine, Sandu Muşina, şi el dispărut prematur dintre noi, nu a pus doar Braşovul pe harta literară a României, ci a făcut din el, cel puţin temporar, capitala spaţiului nostru intelectual. (Ziarul de duminică, 2014)

Într-un alt moment, Caius și-a continuat amintirile: „I-am cunoscut pe prietenii mei Simona Popescu, Andrei Bodiu şi Marius Oprea la Cercul Literar 19, unde, până la urmă, s-a format grupul nostru. Acest cerc fusese creat de un număr de tineri intelectuali braşoveni, marginalizaţi în sistemul cultural oficial al oraşului, şi care simţeau nevoia de a-şi crea un mediu propriu, alternativ la ceea ce se făcea pe «aleea principală» a culturii locale (…). Aceşti oameni erau victimele avortăţii iniţiativelor liberale pe care părea să le promoveze regimul Ceauşescu în prima sa fază. (…) Această catastrofă socială, datorată tradiţionalei iresponsabilităţi de natură criminală a comunismului românesc, a făcut ca tinerii de atunci să încerce să se grupeze, la limita acceptabilităţii şi la marginea „legalităţii socialiste”, pentru a putea rezista. În acest fel, i-am cunoscut, la Braşov, pe Alexandru Muşina, Gheorghe Crăciun, Paul Grigore, Angela Nache, Vasile Gogea, Ioan Pop Barassovia, Claudiu Mitan, Al. Ţion, grupaţi în cadrul acestui Cerc Literar 19, găzduit de casa de cultură a oraşului. Pentru ei, acest spaţiu reprezenta atât un loc de întâlnire şi dezbatere publică a chestiunilor literare, cât şi un loc în care se aşteptau să întâlnească tineri, liceeni în special, cărora să le comunice mesajul lor „cripto-liberal”.(Contrafort, 2009)

Despre importanța inițiativei de la Brașov au scris, printre alții, Virgil Podoabă, Ramona Hărșan și Mircea Martin în Vatra, numărul din octombrie 2019:

Virgil Podoabă: „O mișcare filologică și literară inițiată în urma câtorva conjuncturi favorabile la Brașov în anii ʼ80 – a evoluat de la o anvergură de cenaclu literar într-un oraș industrial până la un fenomen complex manifestat în câteva direcții principale: construcția instituției universitare, crearea unor evenimente literare cu ecou (inter)național, concursuri de poezie, edificarea de reviste și edituri, formarea și lansarea de scriitori.”

Ramona Hărșan: „Manifestările care se reliefează ca suprafețe aflate „la vedere” și-au asigurat încă de la început o poziție privilegiată în spațiul cultural românesc prin simpla respectare a unor standarde (ridicate) de calitate, începând cu Cercul 19 al lui Alexandru Mușina și grupul inițial de la Brașov – acesta din urmă afirmându-se, iată, ca o „școală (de gândire) poetică” la scurt timp după înființare.”

Mircea Martin: „În relativ scurtă vreme, Brașovul a devenit, pentru comunitatea literară și culturală din România, un veritabil pol de atracție intelectuală, un centru alternativ, replică a poziției sale centrale din punct de vedere geografic.”

Și a fost seară și a fost dimineață, a venit primăvara, s-a sfârșit toamna, au trecut anii.

Cu neuitarea unei inițiative care a modelat destine.
Adrian Munteanu

https://www.amsonete.ro

Foto arhiva Adrian Munteanu

Alfabestiar… la pas prin toamna brașoveană: litera „T”, de Mihaela Malea Stroe

(din volumul Alfabestiar, Ed. Eikon, Buc., 2020)

Tehnologizare tactic-taciturnă. Teleportări.
Turbine. Triaje trepanatorii. Tirbușoane.
Triangulări telefonice. Torpedouri transsexuale.
Trusturi trifazice. Termopane. Teflon.
Teleconferințe. Temperamente tip tequila.
Tunuri tembele. Tescovină-trăznet. Terebentină.
Trinitrotoluen! Tumori. Terariu terțiar.
Trepăduși tatuați tridimensional,
Traversăm terenul „tranziției” teleghidați.
Tristă turmă terestră trombonită, turmentată.
Terifianți traficanți telegenici
Tranșează teatral temporalitatea.
Titrează tăios temporaritatea.
Traumatizează, ticăind, tunelul timpului.
Tic! Tac!… Tic! Tic! Taci!!
Tescuiesc tiranic tâlcul tradițiilor,
Terfelesc tainele, tribunii, troițele.
Timbrează tacit trecerea tămâioaselor toamne.
Taximetriști troțkiști, tocmiți trendului,
Transfigurează toxic taifunul trăirilor,
Tresăririle taifasului telepatic, tuberozele,
Tandrețea turturelelor;
Tipăresc tentacule trandafirii, testând
Tentația toropelii telenovelistice.
Transmută tiptil tărâmul tihnit, treptele,
Transfăgărășanul, Tuileries, Transalpina,
Tainul teilor, tipsiile transcendentului, trovanții,
Talgerele transhumanței, turlele tăriilor.

Talibani travestiți tematic
Ticluiesc traseele turbării, turnurile trufiei,
Toptanul terminalelor triviale,
Tâmplele, timpanele, tarsienele telurice.
Troienesc transparența Testamentelor,
Trădează, tăgăduind trăinicia troparelor.
Titularizează tiriplicii turbulențelor tanatice,
Tonifiază teritoriul tiribombelor.
Tușesc… titanic. Tautologic.
Termite ticăloșite, trucăm temeliile trecutului.
Transpirăm, tenace tencuind tenebrele.
Transplantăm tragic temerile trupului,
Trecător templu.

Tezaur trudei tămăduitoare –
Tăcerea Tatălui. Triunghiul Treimii.
Tetraevangheliar. Tabor. Trezvie.
(din volumul Alfabestiar, Ed. Eikon, Buc., 2020)

Mihaela Malea Stroe

Ilustrație (acuarelă) Horia Țigănuș

Cele mai bune filme de la edițiile XII și XIII ale Festivalului Internațional de film pentru publicul tânăr- KINOdiseea, online, între 20 – 31 octombrie

Festivalul internațional de film pentru publicul tânăr – KINOdiseea revine între 20 și 31 octombrie și cu un program online care cuprinde 13 filme de lungmetraj pentru copii și familie, atât filme bine primite de public la edițiile festivalului din 2020 și 2021 dar și lungmetraje românești, 5 calupuri de scurtmetraje și o serie de ateliere de actorie cu Lulu Trăsnea, animație stop-motion cu Augustin Pop și storytelling cu Alina Tofan. Filmele și atelierele vor putea fi urmărite pe întreg teritoriul României, pe site-ul Eventbook.ro, gratuit, în urma înregistrării unui cont pe platforma de streaming, în limita unui număr de vizualizări.
Filmele românești din programul KINOdiseea online sunt:

STRĂJERII (r. Liviu Mărghidan, România, 2018,73 minute, recomandare de vârstă: AG- audiență generală)

Sinopsis: Aflați în vacanță, în tabăra Străjerii, copiii trec printr-o mulțime de peripeții: învață orientarea, escaladează munți, construiesc diguri, spun povești de groază la focul de tabără, se îndrăgostesc…

CĂLATORIA FANTASTICĂ A MARONEI (r. Anca Damian, Franța, România, 2019, 92 minute, recomandare de vârstă: AG- audiență generală)

Sinopsis: “Călătoria fantastică a Maronei” este un basm modern despre dragoste necondiționată și sacrificiu. Micuța cățelușă, cu nasul în formă de inimă, născută în urma unei povești de iubire dintre un dog Argentinian și o metisă atrăgătoare, lasă urme profunde în viețile stăpânilor care, rând pe rând, o primesc în familiile lor.

MERCY STREET (r. Alex Bordeanu, România, 2016, 74 minute, recomandare de vârstă: AG- audiență generală)

Sinopsis: „Mercy Street” este povestea unui băiat de 10 ani, Lorenz, care descoperă un pasaj secret spre o lume secretă sub lumea noastră , care îl va duce într-o mare aventură cu scopul de a salva muzica lumii.

USTUROI (r. Radu Alexandrescu, România, 2015, 90 minute, recomandare de vârstă: AG- audiență generală)

Sinopsis: Ieremia Ceapă, un băiat rrom dintr-un sat pierdut al Transilvaniei, România, se plânge celui mai bun prieten, Nicușor, de sărăcia pe care o îndură familia sa și de faptul că fratele său vrea să se căsătorească cu fiica bogatului Usturoi, dar nu are bani pentru asta. Cei doi fug de la școală către marele oraș pentru a deveni actori și a-și creea un trai mai bun. Drumul lor este presărat cu aventuri, de la situații periculoase cu oameni dificili, la o posibilă întâlnire cu Poliția atunci când încearcă să meargă fără bilet cu trenul, dar în final ajung teferi la Cluj. Din păcate planul lor de a deveni actori se năruie și cei doi sunt trimiși acasă cu mașina Poliției. Pe drum află un secret ce va salva ziua și va facilita căsătoria fratelui lui Ieremia cu frumoasa fată a lui Usturoi.

ACASĂ (r. Radu Ciorniciuc, România, 2020, 86 minute, recomandare de vârstă: AG- audiență generală)

Sinopsis: Delta Văcărești, până când locul a căpătat statutul de zonă protejată – Parcul Natural Văcărești – primul parc natural urban din România. Timp de patru ani, regizorul Radu Ciorniciuc a urmărit marea aventură prin care a trecut familia Enache: de la o viață în completă armonie cu natura, la traiul plin de provocări din marea junglă urbană a capitalei. Pe măsură ce membrii familiei fac eforturi să se conformeze regulilor civilizației moderne, încercând să păstreze în același timp legătura cu natura și armonia dintre ei, apar întrebări legate de locul lor în lume și felul în care poate arăta viitorul pentru fiecare. Radu Ciorniciuc urmărește cu empatie povestea unei familii care luptă pentru acceptare și propria definiție a libertății.

Vor mai putea fi vizionate și CALAMITY – COPILĂRIA MARTHEI JANE CANNARY, marele câștigător al competiției KINOdiseea din 2021, o co-producție francezo-daneză, semnată de Rémi Chayé, laureată a premiului pentru Cea mai bună animație la European Film Awards 2020 și câștigătoare a numeroase premii în festivalurile de film pentru publicul tânăr din întreaga lume, filmul căruia i s-a decernat mențiunea juriului, MARTIN ȘI PĂDUREA MAGICĂ, (r. Petr Oukropec, Cehia, Slovacia, Germania, 2021, 80 minute, + 8ani ) dar și filmele BUSTER’S WORLD/ LUMEA LUI BUSTER (r. Martin Miehe-Renard, Danemarca, 2021, 85 minute, + 10 ani ), BIRTA (r. Bragi Thor Hinriksson, Islanda, 2021, 85 minute, +9 ani), BINTI (r. Frederike Migom, Belgia, 2019, 90 minute, +9 ani), JACKIE ȘI OOPJEN (r. Annamaria van de Mond, Olanda, 2020, 90 minute, +7 ani ), FAUNUTLAND ȘI MAGIA PIERDUTĂ (r. Marcus Ovnell, Suedia, 2020, 82 minute, +8 ani) și TRIPLE TROUBLE (r. Marta Karwowska, Polonia, 2020, 86 minute, +8 ani ).

Pe durata KINOdiseea – ediția online, cei mici vor putea participa la atelierele: Storytelling – Improvizație și distracție! (trainer – Alina Tofan, 23 octombrie, ora 10:30, recomandare de vârstă: 6 – 10 ani, număr maxim de participanți: 15), Storytelling – Harta Emoțiilor (trainer – Alina Tofan, 24 octombrie, ora 10:30, recomandare de vârstă: 7 – 10 ani, număr maxim de participanți: 15), Actorie (trainer –– Lulu Trăsnea, 30, 31 octombrie, ora 10:30, recomandare de vârstă: 09 – 12 ani, număr maxim de participanți: 10), Animație stop-motion (trainer Augustin Pop, 30, 31 octombrie, ora 10:30, recomandare de vârstă: 10 – 14 ani, număr maxim de participanți: 10)

Parteneri media: Radio Guerrilla, Music Channel, Itsy Bitsy, AGERPRES, Cațavencii, Zile și Nopți, Romania Journal, Click! pentru femei, Spotmedia, IQads, Ziarul Metropolis, Observator Cultural, Liternet, Cinemap, Revista Atelierul, PRwave, IQool, bookblog.ro, 4arte.ro, Goingout.ro, Bucharest-Guide.ro, ProBucuresti.ro, AARC, filme-carti.ro, MovieNews, Qbebe, suntparinte.ro, acasa.ro, Munteanu.

KINOdiseea este organizat de Asociația Culturală Metropolis, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, membru Europa Cinemas.

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finațării.”
Despre KINOdiseea

KINOdiseea este cel mai mare festival de film pentru copii din Europa Centrală și Sud-Est. Festivalul este membru al ECFA – European Children’s Film Association. În cele 12 ediții precedente, festivalul a înregistrat peste 130.000 de participanți, la București și în alte orașe din țară.

Sursa si imagine: comunicat remis La pas prin Brasov

Brașovul este gazda Festivalului Internațional de Benzi Desenate Istorice!

Record de benzi desenate originale cu tematică istorică: 39 de benzi desenate, cu 198 planșe, realizate de 42 autori.

Benzi desenate istorice din România, Croația, Serbia, Bulgaria, Muntenegru și Polonia.

Tematica ediției 2021: FRICA în ISTORIE!

La Casa Sfatului, invitați speciali din Albania, Belgia, Franța, Macedonia de Nord, Serbia și România.

Îndemnul festivalului: ,,Dragi autori de benzi desenate fiți creativi și fără frică de Istorie!”

Festivalul Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov 2021 își respectă statutul cultural inovator, câștigat în edițiile anterioare, și păstrează ambiția de a transforma istoria Lumii în tematică de benzi desenate. După ,,România 100” (2018), ,,Europa 100” (2019) și ,,Eroii care au făcut Istorie” (2020), tematica ediției 2021 este ,,Frica în Istorie”!

Astfel, Festivalul Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov este nu numai un festival dedicat exclusiv benzilor desenate istorice ci și singurul eveniment cultural la nivel european care a propus ,,Frica în istorie” ca tematică de festival, introducând momente de cumpănă din istoria omenirii (războaie, epidemii, catastrofe naturale) în mediul artistic al benzii desenate.

Mai mult, ediția anului II de pandemie înseamnă totuși revenirea la formatul consacrat până în 2019 și mult așteptata trecere la statutul de festival internațional.

În perioada 14-17 octombrie 2021, la Casa Sfatului din Brașov vor avea loc dezbateri, lansări și prezentări de cărți și proiecte BD, vizionări de filme de animație, cu participarea unor personalități culturale din țară și străinătate: Isabelle Debekker (director Comics Art Museum Brussels), Dorian Koci (director Muzeul Național al Albaniei), Adrian Cioroianu, Nicolae Pepene, Puiu Manu, Radu Oltean, Marko Stojanovic (directorul Şcolii de benzi desenate din Lescovac, Serbia), Vane Trajkov (președinte Comic Center of Macedonia) etc.

Și la această ediție, o parte importantă din program este ocupată de expoziții. În Casa Sfatului au fost pregătite cinci expoziții cu tematica ,,Frica în istorie”: benzile desenate realizate în cadrul concursului internațional dedicat artiștilor, benzile desenate originale realizate de artiștii invitați în afara concursului (Mihai Timoșenco, Cristian Păcurariu, Alexandru Talambă, Victor Drujiniu și Octav Ungureanu), lucrările concursului național dedicat elevilor (52 lucrări, 81 planșe) și cele ale concursului dedicat elevilor din Județul Brașov (peste 100 de lucrări) și o expoziție care valorifică o parte din proiectul de cercetare ,,Istoria și artele vizuale: Frica în istorie”.

Pentru primul său concurs internațional, festivalul BD de la Brașov a primit 39 de benzi desenate istorice, cu 198 planșe, realizate de 42 autori din România, Croația, Serbia, Bulgaria, Muntenegru și Polonia. Câștigătorii concursului sunt: Marko Stojanović și Sabahudin Muranović Muran cu lucrarea ,,Others”, Emanuel Pavel cu lucrarea ,,Gustar negru”, Tudor Vidoni cu lucrarea ,,Mașina Neagră”, Vlad Forsea cu lucrarea ,,Vrăjitoare, vârcolaci și vampiri”, Felix Crișan cu lucrarea ,,Jurnal de pace” și Ionuț Popescu cu ,,Frica umană”.

Benzile desenate realizate în cadrul concursului internațional sunt prezentate și outdoor, în Piața Sfatului. De asemenea, datorită istoricului BD Dodo Niță, festivalul prezintă pe aleea Parcului Eroilor (în fața sediului Primăriei Municipiului Brașov), o expoziție în afara tematicii principale: ,,Casa Regală a României în benzi desenate”.

Toate lucrările artiștilor selectați pentru expoziția ,,Frica în Istorie” sunt publicate în catalogul festivalului. De asemenea, revista ,,Historia” va publica benzile desenate premiate.

În buna tradiție a edițiilor anterioare, sâmbătă și duminică dimineața sunt programate cursuri de benzi desenate dedicate copiilor cu vârste între 7 – 12  ani și 12 – 17 ani, susținute de Octav Ungureanu, anul acesta în format online.

Un eveniment foarte important găzduit de festival este dezbaterea ,,Clișee și stereotipuri sociale și culturale în benzile desenate din Balcani” din cadrul CAN for BALKANS – Comics Alliance Networking for Balkans, proiect al cărui lider este Muzeul Județean de Istorie Brașov, finanțat prin programul ,,Europa Creativă” de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) din Bruxelles, în cadrul apelului Consolidarea cooperării culturale și a competitivității industriilor culturale și creative în Balcanii de Vest (EACEA 39/2019). Dezbaterea va avea loc în sala de festivități a Consiliului Județean Brașov, vineri, 15 octombrie, între orele 11 și 13.

Festivalul Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov este produs de Asociația Forums, împreună cu Muzeul Județean de Istorie Brașov, având parteneri pentru ediția 2021, Coresi Shopping Resort, revista HISTORIA, PostModernism Museum, AGERPRES și Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov.

Proiectul cultural este cofinanțat de Consiliul Județean Brașov. 

https://www.facebook.com/festivalbdbrasov

Producători: Asociația Forums, Muzeul Județean de Istorie Brașov

Parteneri principali: Coresi Shopping Resort, HISTORIA

Partener strategic: Postmodernism Museum

Partener logistic: Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov

Parteneri media: AGERPRES, modernism.ro, revistacomics.ro

Sursa si imagine: comunicat transmis La pas prin Brasov

„ESSENTIA”: Bienala Internațională de Arta Contemporană, Brașov

În vremuri tulburi, mai mult ca oricând, repunerea în discuție a ceea ce este esențial se impune în mod natural: esențial în viață, esențial în artă, necesar supraviețuirii, indispensabil.
Definirea artei în esența sa este o preocupare veche de milenii a filozofilor. De la Platon, care considera că esența artei este imitarea realității, la Wittgenstein, care sublinia că nu există trăsături comune tuturor operelor de artă, ci doar similitudini în proporții diferite, până la Arthur Danto și identificarea greșelii de a lega esența artei de proprietăți ale lucrărilor artistice, încercarea de a surprinde și de a defini esența artei rămâne o problemă deschisă.
De aceea, tema celei de a 2-a Bienale Internaționale de Arte Vizuale Brașov – 2021 este ESSENTIA.
Propunem artiștilor participanți o reflecție profundă asupra naturii intrinseci a artei lor, asupra a ceea ce îi definește, artistic, dar și uman, asupra rolului și însemnătății actului artistic în context social – de la cel local, la cel global. Să construim împreună o punte între artist și lumea exterioară, să clădim un dialog, o comunicare atât de necesară existenței noastre ca entități creatoare, fără a ne pierde identitatea, natura fundamentală! Vrem să reunim exprimări libere și profund personale din zona artelor vizuale într-un laborator experimental în care să obținem esențialul, atributul primordial, nucleul lucrurilor: Sinele, Corpul simțurilor și Ideile: ESENȚA!
Am ales cuvântul latin nu doar pentru universalitatea sa, ci și pentru rădăcina sa semantică – verbul « esse »/ « essere » – a fi, cu toate extensiile și implicațiile sale, pentru că arta este oglinda ființei și a conștiinței noastre creative, fără de care însăși existența rămâne golită de semnificație. Noi definiții ale artei sunt propuse publicului, oglindind realitatea fenomenelor artistice ale epocii sau amendând definițiile anterioare, însă, dincolo de teorii și analize, ceea ce este esențial în artă rămâne energia creatoare.
De la Van Gogh (« iubirea este eternă ; reprezentarea se poate schimba, dar nu și esența ») la Brâncuși («…realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor »), artiștii au încercat să definească esența artei lor și au explorat esența artei, în general – căci introspecția este o parte integrantă a procesului creației. Intenția noastră este ca această ediție a Bienalei să ofere un prilej de auto-cunoaștere și auto-descoperire tuturor participanților la actul artistic, indiferent de rolul lor.
Bienalei Albastra – Bienala Internațională de Arte Vizuale – Brașov – 2021 – Essentia se va desfășura în perioada 17 Octombrie – 21 Noiembrie 2021 în multe locații din Brașov și zona metropolitană a orașului, atât în clădiri istorice, muzeale, galerii de artă cât și spații neconvenționale:  Muzeul Casa Mureșenilor, Galeria 9, Centrul Multicultural al Universității Transilvania, Biblioteca Județeană George Barițiu, Galeria U.A.P. Europe, Muzeul Județean de Istorie, CATTIA, Turnul Alb, Filarmonica Brașov, Casa Junilor, Vila Adler, Foaierul Teatrului Sică Alexandrescu, Centrul Cultural Reduta, Opera Brașov, Muzeul de Artă Brașov, Casa Memorială Ștefan Baciu, Muzeul Tradițiilor Codlene, Cetatea Feldioara, Curtea interioară a Primăriei Municipiului Brașov, Librăria Cărturești, Galeria Kronart.
Bienala Albastră este o bienală de artă contemporană care își dorește să repoziționeze Brașovul din punct de vedere vizual pe o hartă culturală, atât națională cât și internațională; să creeze o scenă pentru desfășurarea unor manifestări artistice de actualitate, să fie un laborator al experimentului vizual, precum și să valorifice pe creatorii și creațiile lor; să arate target-ul artei contemporane.
Bienala Albastră conține două secțiunii:
1. Invitați – cu expoziții de autor (18 invitați)
2. Participanți – selecționați (aprox. 400 de artist cu peste 800 de lucrări de artă)
Bienala este organizată de Asociația Culturală Artessentia, cofinanțată de Primaria Municipiului Brașov și Consiliul Județean Brașov și are doi curatori: Dr. Cristina Angela Simion (Nürnberg) și Victoria Țăroi Galbenu (Brașov).
Bienala Albastră va avea ca și invitați un număr de critici de artă de renume. Iar manifestarea bienalei va fi acompaniată de o selecție de evenimente conexe: expoziții de colecționari de artă și de carte rară.
Evenimentele expoziționale vor fi însoțite de conferințe, discuții pe tema de artei, evenimente de performance, concerte live, teatru, recitaluri de muzica, dans contemporan, etc.
Vă invităm să ne bucurăm de artă, în ciuda acestor vremuri de permanente crize.
Vă invităm la Galeria 9 în ziua de Duminică 17 Octombrie 2021, la ora 16.00, la festivitatea de deschidere a celei de a II-a ediții a Bienalei Albastre, Bienala Internațională de Arta Contemporană, Brașov.
Sursa: pagina evenimentului